Politică

arestarea preventivă în cauza Beleri c. Albaniei

arestarea preventivă în cauza Beleri c. Albaniei

Ce cere art. 5, par. 3 din Convenția europeană?

În decizia pronunțată pe 10 noiembrie 2026 în dosarul Beleri împotriva Albaniei, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a examinat legalitatea prelungirii detenției preventive a reclamantului, un primar ales, acuzat de fraudă la alegeri. Judecătorii de la Strasbourg au verificat dacă instanțele din Albania au oferit motive concrete și actualizate pentru a menține inculpatul în spatele gratiilor, în loc să ia în calcul alternative mai blânde.

Conform articolului 5, paragraful 3 din Convenția europeană, orice instanță care reanalizează necesitatea arestului trebuie să verifice dacă justificările inițiale își păstrează valabilitatea și dacă durata prizonării este încă proporțională, luând în considerare timpul scurs și stadiul procesului. Autoritatea legată a deciziei originale de arestare nu împiedică o nouă evaluare a argumentelor relevante.

Curtea a subliniat că condiționarea unei noi analize doar dacă apar dovezi noi mută, practic, povara probatorie asupra inculpatului, care trebuie să dovedească de ce ar trebui eliberat. În plus, gravitatea acuzației, deși severă, nu este suficientă, în sine, pentru a justifica continuarea detenției.

Riscul de fugă trebuie evaluat în contextul situației curente a inculpatului. O fugă dintr-un proces anterior trebuie cântărită în funcție de timpul decorat, comportamentul procesual ulterior și legăturile personale, profesionale și sociale ale celui în cauză.

Cum se evaluează riscul de fugă în contextul curent?

Când se invocă pericolul de distrugere a probelor, instanța este ținută să specifice, în funcție de stadiul procesului, care dovezi mai trebuie adunate sau care pot fi încă manipulate.

În acest caz specific, CEDO a stabilit o încălcare a articolului 5, paragraful 3, deoarece menținerea arestului nu s-a mai bazat pe motive suficiente și actualizate. Instanțele naționale au eșuat să examineze efectiv dacă o măsură neprivativă de libertate ar fi putut garanta prezența inculpatului la judecată și nu au justificat clar în decizie de ce continuarea detenției era încă necesară.

Această hotărâre subliniază necesitatea unei evaluări dinamice a circumstanțelor procesuale. (Avocat Andreea Coman, CODURILE PENALE)

Sursă: Juridice