Legea salvatoare a CFR Marfă a picat la Parlament!
Salarii nerezolvate la CFR Marfă: Mii de muncitori stau în așteptare, iar legea salvatoare a picat la Parlament
În data de 9 septembrie 2026, Camera Deputaților a ratat șansa de a oferi o soluție concretă pentru aproximativ 1.550 de salariați ai companiei CFR Marfă, care se confruntă cu o lipsă cronică de fonduri pentru remunerație de mai multe luni. Federația Națională Feroviară Mișcare Comercial Vagoane a semnalat această situație critică, subliniind faptul că perspectiva pentru acești angajați rămâne sumbră.
Deși a existat o inițiativă legislativă care ar fi putut interveni prin modificarea Legii nr. 200/2006, referitoare la Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale, textul nu a reușit să strângă majoritatea necesară pentru adoptare.
Rezultatul votului din plen a fost revelator: 129 de deputați au votat pentru, 70 au votat împotrivă, 38 s-au abținut, iar 54 nu au participat la vot. Această distribuție a voturilor a fost insuficientă pentru a duce la bun sfârșit proiectul. Reprezentanții sindicali au detaliat modul în care s-au poziționat partidele politice, oferind o imagine clară a dinamicii parlamentare. Partidul Social Democrat (PSD) a contribuit cu 88 de voturi în favoarea propunerii.
Alianța Unionistă pentru România (AUR) a înregistrat doar două voturi pentru, în timp ce 53 dintre reprezentanții săi au absentat. Partidul Național Liberal (PNL) a înregistrat două voturi pentru, 35 împotrivă, două abțineri și un membru care nu a votat. Uniunea Salvați România (USR) a exprimat 34 de voturi împotrivă.
Partidul SOS România a adus 13 voturi pentru, iar Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (UDMR) a înregistrat 21 de abțineri.
Reprezentanții minorităților naționale au votat 13 pentru și o abținere.
Federația Națională Feroviară Mișcare Comercial Vagoane, entitate afiliată la Blocul Național Sindical (BNS), a emis un comunicat în care a precizat că aceste date statistice nu reprezintă o interpretare politică, ci reflectă realitatea voturilor cetățenilor. Organizația a subliniat dificultatea de a înțelege atitudinea unor parlamentari care, în fața a 1.550 de oameni așteptându-și banii de muncă, au ales să voteze împotrivă, să se abțină sau pur și simplu să nu voteze, deși erau prezenți în sala de ședință.
De ce a picat la Parlament legea care salva salariile CFR Marfă?
Contextul acestei crize este legat direct de starea financiară a companiei. În luna mai, CFR Marfă a depus oficial cererea de intrare în faliment, un anunț făcut public de vicepremierul interimar Oana Gheorghiu. Sindicatele au argumentat că salariații nu au fost cei care au decis privatizarea eșuată a firmei, nici nu au acumulat datoriile istorice, nici nu au schimbat conducerile sau luat deciziile administrative care au dus la actuala situație.
Prin urmare, consideră federația, nu este acceptabil ca muncitorii și familiile lor să suporte costurile unui eșec pe care nu l-au provocat.
Memoriul transmis Parlamentului a cerut explicit găsirea unei soluții și depășirea disputelor politice.
Aura Trif, reprezentând organizația, a menționat că acești oameni au lucrat zeci de ani pe calea ferată, având responsabilități majore: familii de întreținut, facturi de plătit și rate bancare.
Ei nu cer privilegi sau pomeni, ci o protecție minimă din partea statului și respectarea muncii lor. Întrebarea pusă după votul din 9 septembrie 2026 este una simplă: cât valorează munca unui om pentru aleșii neamului?
Federația a reiterat că nu va abandona salariații CFR Marfă și va continua toate demersurile legale, parlamentare și guvernamentale pentru a găsi o ieșire din impas. Mesajul final transmis de entitate este unul puternic: o țară care nu își respectă angajații nu poate pretinde că își respectă cetățenii. Cei 1.550 de salariați merită mai mult decât o abținere sau un refuz de vot; ei merită respect și o soluție concretă.
Analiza mai largă a situației arată că CFR Marfă nu a intrat în colaps brusc, ci a alunecat lent într-o contradicție structurală pe care statul, în calitate de proprietar, a refuzat ani de zile să o rezolve. Compania fusese concepută pentru o Românie industrială, bazată pe mine, siderurgie și transporturi masive de materii prime într-o economie centralizată. Era un transportator de stat cu fluxuri previzibile și clienți captivi. Totuși, România s-a transformat, logistica globală s-a modernizat și piața s-a schimbat radical, lăsând vechiul model de funcționare în urmă.
Această tranziție nedureroasă pentru structură, dar dureroasă pentru forța de muncă, explică de ce salariații se află într-o poziție vulnerabilă, așteptând de luni de zile să-și primească drepturile.