Ce act administrativ din 21 septembrie 2026 stârnește dezbateri?
Un proces judiciar neașteptat s-a declanșat împotriva instituției prezidențiale, urmând ca instanța să Într-o mișcare care a surprins scena politică, Asociația Italienilor din România, cunoscută sub acronimul RO. AS. IT, a depus o plângere formală la Curtea de Apel București.
Obiectul principal al litigiului este anularea decretului prezidențial nr. 770 din anul 2026, documentul prin care șeful statului, Nicușor Dan, l-a indicat pe Siegfried Mureșan drept candidatul propus pentru funcția de prim-ministru.
Dosarul, identificat prin numărul 6038/2/2026, a fost înregistrat oficial în data de 22 septembrie 2026. Causa a fost repartizată Secției a IX-a, specializată în contencios administrativ și fiscal, conform datelor disponibile pe portalul oficial al instanțelor de judecată. În acest demers juridic, poziția de reclamant este ocupată de asociația menționată, în timp ce pârâtele sunt Administrația Prezidențială și Regia Autonomă Monitorul Oficial. La momentul actual, nu a fost stabilit un termen fix pentru ședința de judecată, iar fișa dosarului nu conține detalii despre posibile căi de apel sau alte etape procesuale iminente.
Stadiul actual al cauzei este cel de fond, ceea ce implică o analiză a meriturilor juridice ale cererii de anulare.
Dezbaterea se concentrează asupra actului administrativ emis pe 21 septembrie 2026, respectiv Decretul 770. Acesta a fost semnat de președintele Nicușor Dan și a fost publicat în Monitorul Oficial, la numărul 799, în aceeași zi.
Textul decretului este concis, având un singur articol, care stipulează clar desemnarea domnului Siegfried-Vasile Mureșan în calitatea sa de candidat pentru funcția de prim-ministru.
Scopul acestei desemnări este solicitarea votului de încredere din partea Parlamentului, atât pentru programul de guvernare, cât și pentru lista membrilor noului Guvern, în conformitate cu prevederile articolului 103, alineatul (2) din Constituția României, versiunea republicată.
Emissiunea acestui act s-a făcut în temeiul dispozițiilor constituționale din articolele 85, alineatul (1), 100, alineatul (1) și 103, alineatul (1).
Astfel, acțiunea intentată la Curtea de Apel București vizează direct validitatea mandatului primit de Mureșan, prin care acesta este însărcinat să obțină sprijinul legislativ pentru viitorul Executiv.
În spatele inițiativei juridice se află Asociația Italienilor din România – RO. AS.
IT. o structură cu o istorie îndelungată în țara noastră.
Organizația a avut o prezență activă în Parlament!
Organizația a luat naștere în anul 1993, în municipiul Suceava, fiind fondată de un grup de descendenți ai emigranților italieni care s-au stabilit în zona Bucovinei.
Statutul de persoană juridică a fost obținut abia în 1996, marând astfel recunoașterea oficială a entității.
Conform descrierii de pe platforma web proprie, misiunea asociației include păstrarea și promovarea identității specifice comunității de origine italiană din România, prin implementarea unor proiecte de tip cultural, educativ și de reprezentare.
Un pas important în evoluția sa a fost acordarea statutului de utilitate publică, primit în anul 2008.
Organizația a avut, de asemenea, o prezență activă în viața parlamentară. Mircea Grosaru, care a deținut funcția de președinte al asociației, a exercitat un mandat de deputat, reprezentând interesele minorității italiene.
După decesul lui Mircea Grosaru, survenit în 2014, conducerea RO. AS. IT.
a fost preluată de Ioana Grosaru.
Tot în anul 2014, asociația a ales să adere la Partidul Democrat European, o formațiune politică cu caracter transnațional, cu care menținea deja un protocol de colaborare anterior.
Pe plan politic, președintele Nicușor Dan a emis recent declarații referitoare la criza actuală, subliniind că dizolvarea Parlamentului nu este opțiunea preferată de el. Șeful statului a observat lipsa unui dialog suficient între principalele forțe politice în ultimele luni și le îndeamnă pe acestea să negocieze soluții, argumentând că cetățenii așteaptă încheierea incertitudinii.
Nicușor Dan a precizat că o perioadă prelungită de instabilitate nu aduce beneficii țării.
El a afirmat explicit că alegerile anticipate sunt considerate negative, în primul rând pentru cetățeni, dar și pentru partide, insistând asupra necesității unei soluții negociate de formațiunile parlamentare pentru a permite țării să progreseze.