Cine trage, de fapt, foile de parcurs în culise?
În data de 1 noiembrie, mulțimi de tineri s-au adunat pe străzile mai multor orașe germane, continuând un val de nemulțumire care a cuprins întreaga continentă. Aceste acțiuni fac parte dintr-o mișcare amplă care a scos zeci de mii de elevi și studenți în stradă în Franța, Italia, Spania, Portugalia și Albania.
Cerințele sunt variate și merg de la scăderea costurilor de trai și reformarea sistemului educațional până la lupta împotriva corupției. Totuși, în unele locuri, demonstrațiile s-au soldat cu jafuri, baricade incendiate și ciocniri violente cu forțele de ordine, stârnind îngrijorare la nivel internațional.
În Germania, inițiativa este coordonată de gruparea „Gen Z regelt”, cunoscută și ca „Gen Z steht auf”.
Structura de conducere rămâne însă ambiguă, arată o postare de pe site-ul oficial. Conform televiziunii publice ARD, nu este deloc clar cine se află în spatele acestei mobilizări. Tehnologia site-ului a fost schimbată de două ori într-o săptămână, iar joia trecută a apărut o adresă din Elveția, ceea ce trădează o organizare descentralizată.
Tinerii se mobilizează prin TikTok, Instagram și canale de Telegram, atât național, cât și local.
Care sunt cele șase revendicări de pe masă?
Conferința Națională a Elevilor din Germania s-a distanțat deja de proteste din cauza lipsei de transparență organizatorică. Organizația pregătește propria manifestație la Berlin pe 20 noiembrie, unde sunt așteptați profesori și reprezentanți ai altor mișcări de tineret.
Jannis Julien Grimm, cercetător la Universitatea Liberă din Berlin, explică faptul că o structură informală este normală pentru protestele aflate la început.
În prima fază, acestea se nasc din rețele informale și contacte personale, urmând să capete o formă organizată, cu un program politic clar, abia mai târziu — dacă se ajunge acolo.
Un exemplu similar este „Fridays for Future”, care a debutat tot ca o inițiativă informală.
Pe site-ul „Gen Z regelt” apar șase revendicări, formulate mai mult sau mai puțin concret: mai mulți bani pentru școli, servicii de sprijin pentru dependențe și acces la psihoterapie în locul tăierilor bugetare; un nivel de trai accesibil; prioritizarea problemelor cetățenilor în politica oficială; o împărțire corectă a costurilor, fără economii făcute pe spinarea tinerilor; respingerea serviciului militar obligatoriu; protejarea drepturilor fundamentale în loc de extinderea supravegherii; și măsuri climatice imediate și ferme.
Potrivit lui Grimm, la baza acestor proteste stă un sentiment profund de neputință politică și nesiguranță resimțit în mai multe țări europene. Europa se confruntă de ani buni cu inegalități sociale adânci, costuri de trai în creștere și o subfinanțare cronică a școlilor. În plus, tinerii vor duce greul pe termen lung al crizei climatice. Dacă la toate acestea adăugăm militarizarea politicii de securitate, discuțiile despre armata obligatorie și dilema finanțării acestor decizii, e clar că asistăm la un conflict intergenerațional într-o Europă din ce în ce mai îmbătrânită, unde tinerii trag ponoasele deciziilor de azi, deși au o influență politică redusă.
Vor degenera manifestațiile în violențe de stradă?
Pe site-ul său, „Gen Z regelt” susține răspicat că protestul este pașnic, fără excepție, subliniind că violența împotriva oamenilor sau a bunurilor contravine valorilor lor și că doar pașnic se pot obține rezultate. Cu toate acestea, temerile persistă. Felix Banaszak, liderul Partidului Verzilor, avertizează că participanții nu trebuie tratați dinainte ca infractori. El critică retorica CDU/CSU, care îi cataloghează pe tineri drept bande violente, riscând astfel să-i radicalizeze și mai mult.
În loc de asta, politicienii ar trebui să ia în serios nemulțumirile legitime.
Ministerul de Interne a confirmat că organizatorii nu au lansat apeluri explicite la violență.
Totuși, un purtător de cuvânt a avertizat că anumite grupări extremiste de stânga și organizații din străinătate s-au infiltrat și participă la mobilizare, alimentând teama unor confruntări similare celor din alte țări europene.
Termenul „Generația Z” acoperă o categorie de vârstă ale cărei limite nu sunt stabilite uniform.