Primăria Generală, ștearsă cu buretele?
Întrebat de jurnaliști ce problemă ar dispărea instantaneu dacă ar putea lua o decizie radicală, Negoiță n-a ezitat: a dat exemplu exact Primăria Capitalei. În viziunea sa, Bucureștiul ar trebui administrat după modelul din Bruxelles.
Acolo nu există o primărie centrală, ci doar o coordonare fină între sectoare și zone care fac treabă împreună pe marile teme, de la trafic la urbanism.
O carieră lungă umbrită de suspiciuni?
Veteran al administrației locale, Negoiță conduce Sectorul 3 din iunie 2012 și a bifat deja patru mandate consecutive, fiind reales în 2016, 2020 și 2024. Totuși, în același interviu, primarul a recunoscut o realitate dureroasă din România: neîncrederea totală a oamenilor în funcționarii publici, alimentată de suspiciunea cronică de corupție.
Pe plan personal, edilul are bătăi de cap cu justiția. Încă din februarie anul acesta, el a intrat în vizorul DNA într-un dosar care a inclus percheziții și audieri. Procurorii investighează un presupus abuz în serviciu legat de asfaltarea unui drum din fonduri publice pe un teren care i-ar aparține fratelui său, uncunoscut dezvoltator imobiliar.
Probleme cu DNA-ul și afacerile de familie?
Nu este însă singura necunoscută pe care o are de lămurit în fața anchetatorilor.
Ideea lui Negoiță redeschide de fapt o cutie a Pandorei: descentralizarea.
Unde duc reformele administrative?
E un subiect vechi pe scena politică românească, iar experiența altor capitale europene arată că dacă muți puterea mai aproape de cetățean, scapi de birocrație și tai timpii morți în decizii.
Totuși, ca să scoți așa ceva la capăt în România, e nevoie de o rescriere profundă a legilor și de o trasare clară a liniilor de competență, altfel riști un haos total administrativ, cu suprapuneri și blocaje majore.