De ce a pierdut Bucureștiul două treimi din fondurile europene?
Primarul general al Municipiului București, Ciprian Ciucu, a declarat la B1 TV, în seara de joi, că administrația pe care o conduce a pierdut aproximativ două treimi din fondurile europene alocate înainte ca el să ia funcția. A explicat că această situație a fost generată de o contraperformanță reiterată la nivelul Primăriei Capitalei, care a dus la o utilizare neeficiență a resurselor externe.
A precizat că, înainte de a deveni primar, instituția municipală a pierdut și o parte semnificativă din alocațiile PNRR – o pierdere pe care a estimat-o la circa 20% din totalul fondurilor disponibile prin acest instrument. Deși a afirmat că a salvat tot ce a putut din restul resurselor, a evidențiat că lipsa de eficiență în managementul proiectelor a fost cauza principală a acestor pierderi.
În același timp, a menționat că în Sectorul 6 nu au fost pierdute proiecte financiate prin PNRR și niciun proiect nu a fost abandonat. A considerat acest detaliu esențial pentru a demonstra că, în unele zone ale orașului, gestionarea fondurilor a fost corectă, iar problemele au fost concentrate în alte sectoare ale administrării municipiului.
Pentru a asigura continuarea proiectelor în curs și a recupera retrasamentele, primarul a spus că a inițiat discuții cu bănci de dezvoltare, solicitate să furnizeze garanții financiare pentru a permite plățile termelimitate către constructorii activi pe teren. A explicat că aceste instituții au depozitat sume pe care municipalitatea le poate utiliza oricând, fără să se împrumute pentru cheltuieli minore sau neesențiale, ci exclusiv pentru lucrări de infrastructură esențiale și de durată.
Cum a pierdut Primăria București două treimi din fondurile europene?
A adăugat că problema nu este lipsa de fonduri, ci nevoia de mobilizare efectivă a partenerilor de construcție, care trebuie să factureze în timp și să respecte termenii pentru a permite refundarea și continuarea investițiilor. Fără această colaborare proactivă, chiar și fondurile disponibile rămân inutilizate.
În legătură cu abordarea tehnică a proiectelor, Ciucu a признат că ar fi fost mai simplu să se limiteze la lucrări de suprafață, fără a interveni în infrastructura subterană, dar a avertizat că această strategie ar fi dus la necesitatea de reintervenție în fiecare zone în cadrul a doi sau trei ani. Prin contrast, a ales să privilégieze o abordare integrată, care include reabilitarea atât a rețelelor de suprafață, cât și a celor subterane, pentru a asigura o durabilitate de peste cincizeci de ani.
A declarat că preferă să fie criticat pentru deciziile sale grele, dar să asigure un oraș funcțional și rezistent pe termen lung, în loc să aleagă soluții ușoare care să necesite constante reparări. „Aceasta este miza”, a afirmat, „să facem lucrurile temeinic”, insistent pe necesitatea de planificare strategică și execuție de calitate, chiar dacă această atitudinea îi aduce critici.