De ce e bine să lași natura în pace?
Toamna vine mereu cu aceeași dezbatere prin parcurile Bucureștiului: ce facem cu mormanul de frunze căzute? Primăria Capitalei a lămurit recent de ce este indicat să lăsăm un strat de frunze pe sol, dar și în ce situații echipele de curățenie trebuie să intervină de urgență. La o adică, frunzele nu sunt doar un moft estetic, ci o piesă de bază în ecosistemul orașului.
Din punct de vedere biologic, covorul natural de frunze face minuni. Protejează rădăcinile plantelor și solul de la îngheț și păstrează umiditatea acolo unde este nevoie. În plus, ține buruienile la distanță și oferă casă bună râmelor, insectelor și microorganismelor. Pe măsură ce se descompun încet, frunze hrănesc pământul și formează humusul atât de necesar sănătății solului. Tocmai de aceea, dacă strângi tot de sub arbori și arbuști, faci mai mult rău și scazi biodiversitatea.
Când devin frunzele un pericol real?
Pe de altă parte, sunt locuri unde lăsate de capul lor, frunzele încurcă treburile. Pe alei și pe lângă locurile de joacă, frunzele pline de apă alunecă îngrozitor și cresc riscul de accidente. Nici gazonul nu se simte prea bine sub un strat gros și sufocant; blocat de lumina soarelui, firul de iarbă se usucă. Mai mult, rigolele înfundate de frunze blochează apa de ploaie, iar dacă ajung cu tona în lacurile din parcuri, descompunerea rapidă hrănește algele și dăunează calității apei.
Unde intervin buldozerele și măturele?
Primăria are pe listă și alte motive pentru o curățenie rapidă. Lângă bulevardele circulate, frunzele adună praful și noxele mașinilor, devenind adevărate bombe ecologice cu murdărie fină. În plus, copacii bolnavi lasă în urmă frunze pline de bacterii sau fungi care supraviețuiesc iernii și îmbolnăvesc vegetația la primăvară.
Ce se întâmplă cu frunzele strânse?
Operațiunea de curățenie urmează un calendar strict administrativ. Echipele ADP București intervin chirurgical acolo unde frunzele devin o problemă. Vestea bună e că nu ajung la groapa de gunoi, ci sunt duse la o stație specială de compost, unde sunt transformate în humus valoros, închizând frumos bucla ecologică.
În cele din urmă, reprezentanții primăriei subliniază că frunzele nu sunt nici gunoi curat, dar nici rețetă universală de fericire ecologică. Totul ține de context: unde s-au adunat, cum arată și ce riscuri prezintă, astfel încât să împăcăm și natura, și bunul-simț urban.