Cum se reduce traficul de tranzit pe această axă?
Bucureștenii au șansa de a influența direct metamorfoza pe care o va suferi una dintre cele mai importante artere stradale din capitală. Autoritățile locale au lansat un proces de consultare publică menit să determine aspectul final al segmentului situat între Piața Romană și Piața Universității.
Această inițiativă precedă organizarea unui concurs internațional de soluții arhitecturale, care va fi derulat de Primărie în colaborare cu Ordinul Arhitecților din România.
Scopul principal este găsirea unei soluții comprehensive pentru transformarea și amenajarea zonei, care include nu doar spațiul pedonal, ci și bulevardele Gheorghe Magheru și Nicolae Bălcescu.
Până la data de 21 noiembrie, locuitorii din București sunt invitați să completeze un chestionar digital. Prin intermediul acestui instrument, cetățenii își pot exprima modul în care utilizează și percep această zonă centrală. Ei pot indica ce elemente consideră prețioase, precum și care sunt principalele nevoi și așteptări pe care le au față de viitorul acestui spațiu urban. Rezultatele acestei consultări vor fundamenta tema de proiectare care va sta la baza competiției internaționale, conform declarațiilor primăriei.
Primarul general, Ciprian Ciucu, a descris situația actuală a bulevardului Magheru ca fiind una similară cu un canion poluat. El a subliniat că strada funcționează în prezent ca o autostradă urbană, având șapte benzi de circulație.
Artera este flancată de numeroase clădiri aflate în stare avansată de degradare, cu risc seismic ridicat, în timp ce spațiul public rămâne subutilizat. Ciucu a menționat că bulevardul a fost conceput inițial exclusiv ca un coridor de tranziție, ceea ce a generat un efect de tunel neplăcut.
Rezultatul a fost o zonă zgomotoasă și plină de noxe, unde aerul este considerat proast din punct de vedere calitativ, confirmat chiar și de studii științifice.
Primarul a arătat că, deoarece strada a fost optimizată strict pentru fluxul de mașini, ea a devenit un loc pe care bucureștenii îl traversează rapid, fără a se opri, ignorând totul din stânga și din dreapta.
Istoric recent al acestei artere arată că, în perioada 2012-2014, în mandatul primarului Sorin Oprescu, Primăria Capitalei a realizat o modernizare parțială. Investiția totală a fost de 8 milioane de lei. Totuși, intervențiile au fost limitate la reamenajarea trotuarelor, plantarea unor spații verzi, eliminarea parcarei ilegale a autoturismelor pe trotuare și instalarea unor piese de mobilier urban.
Structura fundamentală a arterei a rămas orientată spre vehicule, fapt care a împiedicat transformarea bulevardului într-un loc atractiv. În decursul anilor, zona a suferit o degradare progresivă, devenind tot mai puțin prietenoasă pentru pietoni.
Viziunea actuală a administrației locale vizează reducerea traficului de tranzit care circulă pe această axă.
Se intenționează extinderea spațiilor verzi și a zonelor dedicate pietonilor, pentru a pune în valoare potențialul comercial și estetic al zonei. Obiectivul final este atragerea de investiții private către clădirile care se află în pragul prăbușirii. Ciprian Ciucu a declarat că dorește un proiect ambițios, care să crească valoarea economică a imobilelor de patrimoniu.
El nu caută o soluție modestă, ci o transformare radicală, inclusiv posibila redesenare a tramei stradale, dacă este necesar, pentru a lumina corespunzător fiecare parter și fiecare clădire, sporindu-le astfel valoarea de piață.
Primarul recunoaște că bugetul municipalității nu este suficient pentru a asigura consolidarea tuturor clădirilor cu probleme seismice din oraș. Totuși, el susține că investițiile publice strategice pot atrage capitalul privat necesar. Experiența sa anterioară ca primar i-a demonstrat că regenerarea urbană a unei zone determină o creștere economică și culturală, atrăgând fonduri private pentru salvarea clădirilor. Deoarece există aproximativ 700 de clădiri cu risc seismic în București, primăria nu va putea acoperi singură toate costurile, deci implicarea sectorului privat este esențială.
Model european adoptat de Ciucu!
Strategia adoptată de Ciucu se inspiră din modelul aplicat în marile capitale europene, unde bulevardele principale au fost transformate din simple coridoare de tranzit în destinații turistice și culturale. Scopul este ca bulevardul să devină un loc atractiv pentru turiști și pentru bucureșteni, capabil să găzduiască magazine de prestigiu. Acestea ar putea plăti chirie semnificativă, generând profitul necesar pentru renovarea și consolidarea clădirilor. Ciucu a comparat potențialul bulevardului Magheru cu celebrele străzi precum Las Ramblas din Barcelona sau Champs-Élysées din Franța.
El visează ca Magheru să devină echivalentul local al Champs-Élysées, fiind mai pietonalizat, mai verde și mai puțin dominat de beton.
În ceea ce privește modificările structurale ale traficului, primarul a declarat că este posibilă desființarea unei părți din benzi auto. Paradigma mobilității urbane se schimbă, iar odată cu finalizarea drumurilor radiale, volumul traficului de tranzit prin centrul orașului va scădea considerabil.
De exemplu, pentru a traversa orașul de la nord la sud, cetățenii nu vor mai folosi bulevardul Magheru, ci șoseaua de centură.
Obiectivul este eliminarea utilizării zonei centrale ca rută de tranzit, lucru care se va realiza prin construirea drumurilor radiale, implementarea zonelor cu emisii limitate și investiții masive în transportul public.
Deși schimbarea nu va fi imediată, în următorii 10 ani comportamentul de mobilitate ar trebui să treacă de la mașina personală la mijloacele colective de transport.
Ciucu a explicat că majoritatea autoturismelor care tranzitează bulevardul Magheru provin din sudul orașului și se îndreaptă spre nord, către zona de birouri din Pipera. Întrebat de motivul pentru care aceștia nu folosesc metroul, primarul a El a asigurat că drumurile radiale vor fi construite simultan cu regenerarea bulevardului Magheru, evitând astfel perioadele de sine mort pentru circulație.
Arhitectul Toader Popescu, consilier pentru redactarea temei de proiectare în cadrul Ordinului Arhitecților, a enumerat obiectivele principale ale viitoarei competiții. Primul țintă este creșterea atractivității publice a zonei. Un al doilea obiectiv crucial este optimizarea mobilității, cu accent pe reducerea rolului de zonă de tranzit și creșterea ponderii circulației pietonale. De asemenea, se vizează îmbunătățirea calității vieții și crearea unui mediu rezilient. Aceasta se realizează prin ameliorarea factorilor de mediu, reducerea traficului și mărire a suprafețelor verzi, beneficiind atât locuitorii, cât și vizitatorii.
Referitor la calendarul lucrărilor, Ciprian Ciucu a oferit un scenariu optimist în care intervențiile majore vor începe în vara anului 2028.
După etapa de dezbatere publică, concursul de soluții va fi lansat primăvara, iar numele câștigătorului va fi cunoscut până la finalul anului curent. Primarul a subliniat că singura garanție a calității unui proiect major pentru București este organizarea unui concurs de soluții. Deși acest proces este mai lent decât angajarea directă a unei firme de proiectare, el oferă o siguranță superioară privind rezultatul final.
Odată pornit acest mecanism, procesul devine ireversibil.
Vor urma concursuri de soluții și pentru zona extinsă a Palatului Regal, pentru Calea Victoriei, precum și pentru alte sectoare din centrul vechi, cum ar fi zonele Brezoianu, Academiei și Câmpineanu.
Astfel, bulevardul Magheru nu va fi singurul beneficiar al acestei viziuni de regenerare urbană, ci va face parte dintr-un proiect mai larg de modernizare a centrului Bucureștiului.