Unde ne vor bloca din nou birocrații?
România este pe cale să primească aproximativ 60,2 miliarde de euro din viitorul buget al Uniunii Europene, aferent perioadei 2028–2034. Deși negocierile pentru alocările finale sunt încă în toi, tendința arată un volum financiar important pentru țara noastră.
Banii vor veni prin diverse instrumente de finanțare și vor susține agricultura, dezvoltarea regională, investițiile sociale și alte programe europene esențiale.
Un semnal de alarmă vine însă din partea europarlamentarului Victor Negrescu. Acesta avertizează că regulile tehnice stricte ar putea bloca utilizarea integrală a banilor.
Decizii la București sau în regiuni?
Povestea nu e nouă: experiența cu PNRR ne-a arătat deja cum birocrația excesivă, deciziile luate doar la centru și termenele nerealiste pot îngropa absorbția fondurilor.
În fața acestor riscuri, Negrescu propune un plan național unitar care să adune la un loc toate fondurile europene.
Totuși, ideea ridică semne de întrebare privind autonomia autorităților locale.
Europarlamentarul atrage atenția că nu ne putem permite o centralizare a puterii la București, în condițiile în care nevoile Clujului, Moldovei sau ale Deltei sunt complet diferite.
Suntem pregătiți pentru viul val de bani?
„România are nevoie de fonduri europene care să ajungă în fiecare regiune, nu de decizii luate exclusiv la București sau Bruxelles”, a subliniat Victor Negrescu. Fără consultări reale și fără implicarea comunităților locale, riscăm să pierdem din nou primii ani din ciclul financiar prin hățișuri administrative.
Subiectul a fost dezbătut și la Cluj-Napoca, unde șefii autorităților de management s-au reunit pentru a discuta cum gestionăm investițiile din următorii șapte ani. Infrastructura, spitalele, școlile, locuințele și energia rămân prioritățile zero.
Miza uriașă este ca cele 60,2 miliarde de euro să se vadă în teren, corect distribuite și cheltuite cu cap.