Ce s-a întâmplat până pe 1 ianuarie?
Autoritatea Națională a Administrării Fiscale a prezentat o nouă platformă digitală destinată identificării rapidă a companiilor aflate în stadiu de preinsolvență.
Scopul principal al acestui instrument este de a forța managerii și administratorii să reacționeze imediat în cazul în care o firmă prezintă semne de dificultăți financiare critice.
Dacă un șef de entitate nu inițiază un control intern și, în consecință, societatea intră în insolvență cu datorii neplătite statului, acesta se expune la răspundere penală.
Sistemul informatic nou lansat se integrează într-o strategie mai amplă de modernizare a administrației fiscale, care a fost semnalată atât în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), cât și în planul fiscal pe termen lung negociat cu Comisia Europeană pentru reducerea deficitului bugetar. În aceste documente, cazurile de insolvență sunt identificate ca o sursă majoră de pierderi de venituri pentru stat, în special în ceea ce privește recuperarea impozitului pe valoare adăugată.
Până la data de 1 ianuarie, structura internă a autorității va continua să desfășeze sesiuni de formare destinate personalului care va opera cu aceste sisteme noi. O altă aplicație prezentată utilizează datele provenite din platforma e-Factură pentru a oferi inspectorilor informații actualizate în timp real despre riscurile asociate cu rambursările de TVA.
Prin intermediul acestui instrument, echipa de control poate monitoriza cine colectează impozitul, cine îl deduce și în ce regiuni se înregistrează creșteri ale TVA-ului colectat, permițând o analiză precisă a expunerii statului.
În paralel, a fost dezvăluită o altă aplicație care afișează în timp real situația arieratelor pe nivel regional. Acest instrument oferă date detaliate despre firmele în cauză și persoanele implicate, inclusiv coduri de identificare unică (CUI) și coduri de înregistrare a persoanelor (CNP). Această transparență face parte dintr-o inițiativă mai largă de a impune răspunderea administratorilor pentru prejudiciile cauzate bugetului de stat, în cadrul căreia autoritatea a publicat o metodologie specifică.
Sistemul centralizat, cunoscut sub numele de SFERA, a fost pus în funcțiune în iunie 2026 și are rolul de a unifica accesul la cele 252 de baze de date ale autorităților fiscale. Platforma APIC/Big Data integrează informațiile din diverse surse pentru a susține analiza de risc, iar primul său modul este deja operațional pe rețeaua internă a instituției.
Care e numele sistemului centralizat?
Toate aceste aplicații răspund obiectivelor stabilite prin PNRR privind interconectarea bazelor de date și îmbunătățirea analizei de risc.
În cadrul aceleiași sesiuni de instruire, au fost prezentate și două instrumente gratuite destinate contribuabililor care depun declarația informativă D406 (SAF-T).
Primul este un test de consistență care permite detectarea și corectarea erorilor înainte de transmiterea declarației, iar al doilea este un decont de TVA precompletat, care arată modul în care datele contabile sunt interpretate pentru calculul obligațiilor fiscale.
Aceste aplicații au rezultat dintr-un proiect pilot desfășurat cu 34 de firme voluntare.
Instrumentele sunt disponibile public începând cu august 2026 și se află într-o fază de testare până în noiembrie 2026.
Autoritatea încurajează utilizatorii să le folosească activ și să transmită feedback-ul lor, astfel încât să se pot efectua îmbunătățiri înainte de implementarea lor pe scară largă.
Printre celelalte proiecte prezente se numără și un sistem de gestionare a activității juridice, finanțat din fonduri PNRR, precum și o aplicație dezvoltată exclusiv cu resurse interne.
Această ultimă aplicație oferă, în timp real, analize și informații despre încasările veniturilor bugetare, având ca obiectiv principal creșterea gradului de colectare a veniturilor fiscale și oferind echipelor de lucru o imagine actualizată asupra evoluției acestora.