Ce înseamnă dependența crescută la împrumuturi pentru viitor?
România: un deficit de 82 de milioane de euro pe zi în plata datoriei externe
În perioada de la începutul anului până în august 2026, România a cheltuit în exterior aproximativ 20 de miliarde de euro mai mult decât a încasat. Aceasta înseamnă că, pe zi, țara plătește 82 de milioane de euro în plus, cifra care apare în rapoartele Băncii Naționale a României (BNR) privind balanța de plăți din luna august 2026.
În comparație cu aceeași perioada a anului precedent, diferența a crescut cu 942 de milioane de euro.
Un aspect deosebit de alarmant nu este doar cuantumul deficitelor, ci și modul în care România încearcă să le acopere. Investitorii străini au adus în țară doar 2,1 miliarde de euro anul acesta, în contrast cu 5,7 miliarde de euro în 2025.
Astfel, restul deficitului se finansează tot mai mult prin împrumuturi, iar datoria externă totală a atins 238 de miliarde de euro, potrivit BNR.
Contul curent al României poate fi comparat cu un extras de cont bancar al unei gospodării: pe o parte intră fondurile provenite din afara țării (exporți, investiții, transferuri), iar pe cealaltă ies cheltuielile externe (importuri, profituri, dobânzi către creditorii străini). Când intrările sunt mai mici decât ieșirile, apare un deficit.
Nu este neapărat un dezastru dacă economia crește și achiziționează utilaje și tehnologie din străinătate; diferența trebuie însă acoperită prin investiții străine sau prin noi împrumuturi.
Într-o economie în care dependența de fonduri străine este mare, schimbările de ton al investitorilor pot afecta cursul valutar și dobânzile, amplificând presiunea asupra bugetului național.
În primele opt luni ale anului, sectorul bunurilor a generat un deficit major. România a vândut în afara țării bunuri în valoare de 61,5 miliarde de euro și a cumpărat bunuri pentru 83,9 miliarde de euro, rezultând o diferență de 22,4 miliarde de euro, cu 818 milioane de euro mai mare decât anul precedent.
Institutul Național de Statistică (INS) oferă detalii despre partenerii principali: Germania rămâne cel mai important partener comercial, din care România a cumpărat bunuri pentru 10 miliarde de euro și a vândut 8,1 miliarde de euro.
Cu toate acestea, diferența cea mai accentuată apare în relația cu China
Cu toate acestea, diferența cea mai accentuată apare în relația cu China: pentru fiecare 100 de euro cheltuiți pe bunuri chinezești, România realizează doar vânzări de aproximativ 8 euro înapoi.
Dintre cele 11 parteneri principali, Franța este singura țară pentru care exporturile depășesc importurile, cu un surplus de 374 de milioane de euro.
În total, exporturile din ianuarie până în mai au acoperit doar aproximativ trei sferturi din importuri.
Vestea bună din sectorul serviciilor: România vinde mai mult decât cumpără și plusul a crescut la 9,3 miliarde de euro, cu 712 milioane de euro mai mult decât anul trecut. Cele mai profitabile servicii sunt IT-ul și telecomunicațiile, care generează un surplus de 5,1 miliarde de euro, urmate de transportul, cu 4,6 miliarde de euro.
În contrast, turismul a înregistrat un deficit: românii au cheltuit 6,7 miliarde de euro în străinătate, în timp ce străinii au adus 3,7 miliarde de euro în România, rezultând o pierdere de aproape 3 miliarde de euro, aproape egală cu cea a anului precedent.
Al treilea rând din extrasul BNR, veniturile primare, indică un deficit de 6,7 miliarde de euro. Acest rezultat este influențat de faptul că multe întreprinderi românești au proprietari străini, iar atât statul, cât și companiile au creditori străini. Profiturile și dobânzile care pleacă în străinătate depășesc veniturile obținute din exporturi, iar minusul a crescut cu 295 de milioane de euro. Transferurile reprezintă cea mai bruscă schimbare: în aceeași perioadă a anului trecut, acestea aduceau un surplus de 322 de milioane de euro, iar anul acesta au trecut pe minus cu 219 milioane de euro.
În ansamblu, surplusul din servicii a acoperit doar o parte din pierderile din sectorul bunurilor, profituri și transferuri.
Cea mai eficientă modalitate de a compensa un deficit este prin investiții străine directe: fonduri puse în fabrici și companii, care nu trebuie returnate la termen. În primele opt luni ale anului 2025, investițiile străine directe au reprezentat aproape două treimi din totalul investițiilor, însă anul acesta această marjă a scăzut la aproximativ 11%.
Rămâne majoritatea deficitului acoperită prin împrumuturi. Datoria externă totală a atins 238,1 miliarde de euro la sfârșitul lunii august, cu 7,45 miliarde de euro mai mult decât la începutul anului. Din această sumă, peste jumătate, 129,5 miliarde de euro, sunt datorate statului.
Structura datoriei este deosebit de importantă: datoria pe termen scurt, care trebuie plătită sau reînnoită în mai puțin de un an, a crescut cu 8,5%, ajungând la 53,3 miliarde de euro, în timp ce datoria pe termen lung a crescut cu doar 1,8%.