Proiectul introduce de asemenea o definiție clară a consultanței juridice prin un articol nou, 3¹, în Legea nr
Inițiativa legislativă care vizează extinderea atribuțiilor profesioniștilor din drept a stârnit o dezbatere aprinsă în mediul juridic și antreprenorial. Proiectul, care modifică atât Legea nr. 51/1995, cât și Codul civil, propune o restructurare profundă a modului în care contractele și serviciile juridice sunt reglementate în România. Scopul declarat este același de a consolida rolul avocatului în viața juridică a cetățenilor și a firmelor, dar criticile au vizat impactul asupra costurilor, asupra libertății profesionale și asupra ecosistemului digital al serviciilor de drept.
Proiectul a fost înregistrat la Senat pe 14 octombrie 2026 sub numărul B563/2026. Deputații inițiatori au solicitat o analiză în regim de urgență, semnalând necesitatea unei reacții rapide a legislativului. Semnătura inițiatorilor include parlamentari din PSD, PNL, USR, AUR și PACE, deși USR a revizuit poziția și a decis să nu mai susțină propunerea. Această schimbare de direcție a fost atribuită temerilor față de consecințele economice și tehnologice ale textului.
Una dintre cele mai dezbătute modificări ține de forma contractelor. Articolul II al proiectului completează Codul civil prin introducerea unei noi obligații: atunci când legea impune forma scrisă sub semnătură privată pentru validitatea sau dovedirea unui acord, documentul trebuie redactat de un avocat, cu excepția cazurilor în care legislația dispune altfel. Această regulă se aplică și la modificările contractuale, în măsura în care modificarea respectă aceeași cerință de formă. Pentru înțelegerile încheiate electronic, textul propus menține condițiile impuse de legislația specială aplicabilă.
Criticii au subliniat că această reglementare ar putea majora cheltuielile suportate atât de persoanele fizice, cât și de companii. Radu-Sebastian Amariei, antreprenor, și Alexandru Dimitriu, deputat USR, au exprimat îngrijorarea față de impactul financiar. Dimitriu a scris pe rețeaua socială Facebook că, dacă inițiativa ar fi aprobată, angajarea, actul adițional pentru creșterea salariului, asigurarea sau actele firmei ar trebui redactate de un avocat, fără nimeni să fi calculat costurile pentru oameni și firme. Amariei a adăugat că orice contract scris sau act adițional ar trebui elaborat de un specialist al baroului.
Proiectul introduce de asemenea o definiție clară a consultanței juridice prin un articol nou, 3¹, în Legea nr. 51/1995. Consultanța este descrisă ca un serviciu personalizat, constând în oferirea unui sfat sau a unei opinii bazate pe aplicarea normelor de drept pentru o situație juridică concretă. Textul exclude din definiție informarea generală, documentarea, cercetarea, publicarea sau furnizarea de instrumente standardizate, atâta timp cât nu implică analiza unei situații specifice.
Un aspect crucial vizează serviciile digitale: calificarea unei activități drept consultanță juridică se face indiferent de tehnologia sau mijlocul folosit. Această formulare este interpretată de Amariei ca o amenințare directă pentru platformele de inteligență artificială și aplicațiile online care oferă sfaturi personalizate. El a scris expresia „Adio ChatGPT, Claude sau platforme online pentru spețe juridice”, subliniind riscul pentru acest tip de servicii.
Un alt articol nou, 25¹
Un alt articol nou, 25¹, conferă Uniunii Naționale a Barourilor din România (UNBR) dreptul de a sesiza instanța când consideră că servicii online încălca reglementările profesiei. Uniunea poate cere încetarea încălcării sau emiterea unui ordin conform Regulamentului (UE) 2022/2065, atunci când este necesară intervenția unui furnizor intermediar. Procedura este accelerată: cererile se judecă de urgență, iar primul termen se stabilește în maximum cinci zile de la înregistrare. Amariei a numit acest mecanism „cenzură pe internet în 5 zile”, iar Dimitriu a avertizat că platformele și aplicațiile de AI ar putea fi blocate rapid la cererea barourilor.
Proiectul prevede și o sancțiune penală pentru folosirea abuzivă a denumirilor profesionale. Articolul 59, alineatul 6, propune că folosirea fără drept a cuvintelor „avocat”, „Barou”, „Uniunea Națională a Barourilor din România”, „U. N. B. R.” sau „Uniunea Avocaților din România”, precum și a însemnelor specifice sau purtarea robei de avocat în afara condițiilor legale, constituie infracțiune, pedepsită cu închisoare de la șase luni la trei ani sau cu amendă. Alineatul 7 extinde pedeapsa și la orice denumire, titulatură sau expresie care, prin prezentarea sau contextul, poate induce publicul în eroare privind statutul profesional. Aceste dispoziții se aplică indiferent de suportul folosit, fie că este vorba despre un domeniu web, o aplicație, o rețea socială sau alt serviciu digital. Amariei a rezumat criticând că textul permite până la trei ani de închisoare doar pentru „context”.
Totuși, textul nu declară că orice mențiune a cuvântului „avocat” sau orice aplicație juridică este automat o infracțiune. Viza se concentrează pe utilizarea nejustificată a denumirilor care pot crea confuzie în mintea publicului cu privire la calitatea profesională a persoanei sau entității respective.
O altă prevedere importantă impune asistența obligatorie a unui avocat în procedurile de divorț când există copii minori, indiferent de calea procesuală aleasă. Textul se bazează pe Codul civil și Codul de procedură civilă. De asemenea, articolul 3, alineatul 2, ar fi modificat astfel încât activitățile listate se exercită exclusiv de avocați, cu excepția celor stabilite expres prin lege pentru alte profesii juridice.
Dimitriu a subliniat că această extindere ar putea afecta și profesioniști din alte domenii. El a scris că lista activităților ar putea fi extinsă la alte profesii, generând o concurență neloială sau o confuzie de competențe. Amariei a adăugat că reglementarea ar putea crește bariera de intrare în piața serviciilor juridice, favorizând avocații în detrimentul altor furnizori.
Dezbaterile în jurul proiectului reflectă tensiunea dintre necesitatea standardizării și riscul birocrației excesive. Criticii susțin că, deși intenția este de a proteja publicul și a standardiza calitatea serviciilor, efectele practice ar putea fi negative pentru sectorul antreprenorial și pentru inovația digitală în drept. Proiectul rămâne în faza de examinare, cu cererea de urgență care poate accelera procesul legislativ, dar decizia finală va depinde de poziția ultimă a partidelor politice implicate.