Unde ne sunt cele mai mari datorii?
România a trecut o nouă linie roșie în ace aceast an: datoria publică a urcat în iulie peste pragul psihologic de 1.200 de miliarde de lei, arată cifrele oficiale. Factura adună la un loc atât datoriile pe termen scurt, cât și pe cele pe termen lung. Mai exact, scadențele medii și lungi au ajuns la 1.144 de miliarde de lei, față de 1.142 de miliarde în luna de dinainte. În același timp, împrumuturile pe termen scurt au saltat la 60,54 miliarde de lei, comparativ cu cele 54,52 miliarde raportate în iunie.
Grosul acestei sume uriașe este format din titluri de stat, care trag greu la cântar cu 961,41 miliarde de lei, în timp ce restul de 219,4 miliarde vine din împrumuturi directe. Dacă ne uităm la portofelul în care ținem banii, datoria este împărțită destul de echilibrat: 536,23 miliarde de lei sunt denominate în moneda națională, 539,9 miliarde în euro (echivalent) și alte 125,79 miliarde în dolari americani.
Datele proaspete publicate de Ministerul Finanțelor arată că numai datoria administrației publice centrale a urcat la 1.177 de miliarde de lei în iulie 2026, depășind nivelul de 1.169 de miliarde din iunie. Din acest total, 1.116 miliarde reprezintă obligații pe termen mediu și lung. Bucureștiul s-a împrumutat preponderent în lei (515,7 miliarde) și în euro (532,7 miliarde echivalent).
De cealaltă parte, primăriile și autoritățile locale au dus datoria la 27,73 miliarde de lei, ușor peste cele 27,28 miliarde din luna precedentă, marea majoritate fiind credite pe termen lung.
Cât ne costă datoria raportat la PIB?
Dacă spargem datele în datorie internă și externă, vedem că nota de plată internă a administrației publice a urcat la 607,386 miliarde de lei în iulie, față de 596,145 miliarde în iunie 2026. Altfel spus, a ajuns la 30,5% din PIB, de la 29,9% luna trecută. Din această felie, 586,5 miliarde aparțin administrației centrale, iar 20,82 miliarde vin de la locale. În schimb, datoria externă a dat un pas înapoi, coborând la 597,6 miliarde de lei, comparativ cu 600,91 miliarde în iunie.
Asta înseamnă fix 30% din PIB, ușor sub nivelul de 30,1% înregistrat anterior. Din această sumă luată de la creditori străini, 590,7 miliarde sunt trase de administrația centrală și doar 6,91 miliarde de primării sau consilii județene.
În final, trasând linie, ponderea datoriei guvernamentale în Produsul Intern Brut a urcat la 60,4%, față de 60% în iunie 2026, conform datelor oficiale venite de la INS pe 7 septembrie 2026.