Proiecte neterminate: ce se întâmplă?
Comisia a dat undă verde, cu o majoritate clară, numirii lui Mihai Ghigiu în fruntea Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE). Votul final a fost convingător: 23 pentru, 7 împotrivă și o singură abținere.
Această decizie îi deschide calea noului ministru să-și înceapă mandatul, după ce a prezentat o viziune detaliată despre cum intenționează să gestioneze fondurile europene în România.
În timpul audierii, Ghigiu a insistat pe necesitatea unei evaluări riguroase a proiectelor rămase neterminate. A anunțat că fiecare inițiativă începută va fi analizată individual, pentru a stabili ce lucrări trebuie continuate, din ce surse de finanțare și cine va fi responsabil de finalizarea lor.
Colaborarea strânsă cu Ministerul Finanțelor și cu celelalte ministere este crucială pentru a redirecționa fondurile europene acolo unde regulamentele permit, sau pentru a găsi alternative de finanțare.
O prioritate majoră în programul său este consolidarea parteneriatului cu autoritățile locale. Ghigiu a explicat că MIPE va coordona elaborarea planului de parteneriat național și regional, lucrând împreună cu Ministerul Finanțelor, cu ministerele de linie, cu autoritățile locale, dar și cu implicarea partenerilor sociali și a societății civile.
Bugetul UE 2028-2034: ce ne așteaptă?
Acest plan trebuie să pornească de la nevoile reale de dezvoltare, încă din faza de stabilire a priorităților. Se estimează că, de la jumătatea anului viitor, România va prezenta Comisiei Europene un prim draft al acestui plan, după o consultare publică prealabilă.
Legat de bugetul pentru perioada 2028-2034, Ghigiu a menționat că România este în plin proces de negociere a regulilor și a resurselor care vor fi investite în următorii ani. A subliniat necesitatea unor alocări predictibile, a unei componente regionale puternice și a unor condiții care să permită utilizarea continuă a fondurilor europene, mai ales pentru investiții de anvergură.
De asemenea, a afirmat că va susține politica de coeziune ca instrument principal pentru reducerea decalajelor, dar va promova și creșterea competitivității.
În privința proiectelor din PNRR, a fost întrebat dacă susține o alocare mai amplă a fondurilor pentru autoritățile locale și regionale. „Nu va exista nicio discuție despre viitorul PNRR fără autoritățile locale la masă”, a declarat el ferm.
Mai puțină birocrație, mai multă eficiență?
Ghigiu a explicat că identificarea nevoilor se va face mai întâi la nivel local și regional, având în vedere că există proiecte care depășesc granițele administrative ale primăriilor sau Consiliilor Județene, având un impact economic ce poate sprijini dezvoltarea unei întregi regiuni. A susținut ideea ca autoritățile locale să păstreze posibilitatea de a discuta anumite teme, inclusiv direct cu Comisia Europeană.
Referitor la simplificarea accesului la fonduri europene, Ghigiu a anunțat că va standardiza documentația folosită de actorii economici, persoanele fizice și instituțiile publice în relația cu MIPE. Această măsură, propusă în primele 100 de zile, vizează reducerea birocrației excesive. A precizat că birocrația este legată de controalele de audit și că urmează discuții cu autoritățile pentru armonizarea documentelor necesare în cadrul acestor controale.
În ceea ce privește Fondul European pentru Competitivitate, Ghigiu a fost întrebat despre o distribuție echitabilă a fondurilor, astfel încât cercetătorii din România să beneficieze de resurse. A fost subliniată necesitatea pregătirii unui program de construire a căminelor studențești în marile centre universitare. Potrivit propunerii sale, criteriul geografic ar trebui inclus alături de criteriul excelenței la alocarea fondurilor în zona de competitivitate.
În privința căminelor studențești, a precizat că va trebui să existe o discuție cu Ministerul Educației.
A declarat că MIPE poate sprijini universitățile, ascultând feedback-ul lor și punând în practică o parte dintre sugestiile lor, la fel ca în cazul agenților economici.