Suntem lideri digitali în teorie, dar nu și în practică?
România are unul dintre cele mai rapide interneturi fixe din Europa. Fibra optică acoperă o parte impresionantă din țară, iar viteza medie de download se situează constant în topul UE.
Pe hârtie, suntem un lider digital. În realitate, lucrurile stau altfel.
Potrivit raportului State of the Digital Decade 2025 al Comisiei Europene, România se clasează bine la capitolul infrastructură digitală.
De ce progresul digital al României este blocat!
Rețelele de fibră optică și accesul la internet de mare viteză sunt printre cele mai bune din blocul comunitar. Acest avantaj a transformat țara într-un hub regional pentru IT, outsourcing și dezvoltare software.
Dar performanța tehnologică nu se traduce automat în progres generalizat. Deși avem conexiuni rapide, doar o treime dintre români dețin competențe digitale de bază — o cifră mult sub media europeană de peste 50%, conform Eurostat.
Acest decalaj afectează tot: de la utilizarea serviciilor online la adoptarea tehnologiilor noi în afaceri.
Cum o economie digitală se pierde în România?
Digitalizarea administrației publice este unul dintre pilonii programului european Digital Decade 2030.
România a făcut progrese — platformele ANAF, de exemplu, permit deja depunerea declarațiilor și plățile online — dar serviciile rămân insuficient integrate și greu accesibile pentru mulți cetățeni.
De ce nu se resimte viteza internetului în viața de zi cu zi?
În practică, interacțiunea cu statul e adesea un amestec de proceduri digitale și acte pe hârtie. Lipsa unei viziuni coerente și a unui sistem unitar împiedică trecerea completă la online.
Pe plan economic, România trăiește o dublă realitate. Pe de o parte, sectorul IT e vibrant, competitiv și orientat spre export. Pe de altă parte, majoritatea IMM-urilor abia încep să adopte tehnologii digitale avansate.
Conform Comisiei Europene, utilizarea cloud-ului, a inteligenței artificiale sau a automatizărilor în companiile mici și mijlocii se situează sub media europeană. Infrastructura e acolo, dar nu e valorificată.
De ce nu se vede transformarea în economie și societate?
Diferențele se adânces în funcție de zonă. În marile orașe, plățile online, bankingul digital și comunicarea cu instituțiile sunt parte a vieții de zi cu zi. În mediul rural, accesul la servicii digitale și nivelul de cunoștințe IT sunt mult mai reduse.
Această diviziune amplifică decalajele economice și sociale între regiuni. Fără o strategie clară de incluziune digitală, digitalizarea riscă să lase în urmă o parte semnificativă din populație.
Diagnosticul e constant în rapoartele Comisiei Europene: România are infrastructura, dar nu reușește să o transforme în avantaj economic și social. Avem conexiuni rapide, dar nu avem suficiente competențe, servicii integrate sau o digitalizare profundă în economie. Până nu rezolvăm partea umană, viteza internetului nu va fi decât un record fără impact real.