Se îngustează perspectivele economice ale României în 2026?
Banca Națională a României (BNR) a decis să mențină rata dobânzii de politică monetară la 6,5% pe an, iar rata facilității de credit (Lombard) rămâne la 7,5% pe an, în timp ce rata facilității de depozit se menține la 5,5% pe an. Aceste decizii vin în contextul unui excedent de lichiditate pe piață și au fost anticipate în unanimitate de analiștii care au participat la sondajul Bloomberg.
Inflația a crescut semnificativ, ajungând la 10,7% pe an în aprilie, comparativ cu 9,9% în martie.
Ultimele două luni au fost caracterizate de o inflație ridicată, de aproximativ 0,8% pe lună, influențată de creșterea prețurilor carburanților, în urma impactului conflictului din Orientul Mijlociu, dar și de deprecierea recentă a leului.
Rata anuală a inflației s-a dublat practic de la vara anului trecut, în urma majorării facturilor la energie din luna iulie, după expirarea schemei de plafonare-compensare, și a majorărilor de taxe pe consum din august.
România se confruntă cu cea mai ridicată rată a inflației din regiune, comparativ cu Polonia (3,2%), Ungaria (2,1%) și Cehia (2,5%). De la începutul pandemiei în 2020, inflația cumulată a depășit 60%, de 3,7 ori mai mult decât ar fi fost dacă BNR ar fi respectat ținta de 2,5% pe an.
În raportul din februarie, BNR anticipa o inflație de 9,8% la finele lunii iunie, 4,4% la finele lunii septembrie, 3,9% la finele lui 2026 și 2,9%-3% începând cu finele T2 2027.
Banca centrală se așteaptă la o creștere a ratei inflației în perioada următoare, depășind nivelurile prognozate în raportul din februarie. Noua prognoză va fi publicată marți, 19 mai, după ce raportul va fi aprobat în ședința de astăzi. Conform prognozei din Raport, rata anuală a inflației va crește în trimestrul II 2026, din cauza efectelor anticipate ale scumpirii combustibililor, pe fondul majorării semnificative a prețurilor petrolului și gazelor naturale, în contextul conflictului din Orientul Mijlociu.
Acestea se vor suprapune cu efectele de bază nefavorabile în sectorul energetic și cu influențele așteptate din liberalizarea pieței gazelor naturale pentru consumatorii non-casnici, precum și din eliminarea plafonului pentru adaosul comercial la alimentele de bază, explică BNR.
BNR preconizează o scădere substanțială a inflației începând cu trimestrul al treilea, datorită efectului
BNR preconizează o scădere substanțială a inflației începând cu trimestrul al treilea, datorită efectului de bază, odată ce din calculul statistic vor fi eliminate efectele creșterii prețului energiei electrice și majorările cotelor TVA și accizelor. Inflația ar urma să scadă gradual, intrând în intervalul țintei de 1,5-3,5% începând cu trimestrul al treilea din 2027. Această scădere este atribuită „intensificării presiunilor dezinflaționiste ale factorilor fundamentali, în special a celor provenite din deficitul de cerere agregată”.
BNR subliniază că deficitul de cerere s-a adâncit „peste așteptări” în T4 2025 și este așteptat să se adâncească și în prima jumătate a anului curent, „pe fondul corecției bugetare, dar și în contextul crizei energetice globale”.
Banca centrală a observat o scădere a economiei în T1 2026 cu 0,2%, după un declin trimestrial de 2% în T4 2025, precum și o contracție de 1,7% în termeni anuali, comparativ cu un avans de 0,2% în trimestrul precedent. BNR menționează declinul vânzărilor cu amănuntul și contracția producției industriale, dar și creșterea lucrărilor de construcții într-un ritm mai accelerat, precum și dinamica mai bună a exporturilor față de importuri.
Efectivul salariaților din economie a scăzut mai rapid în perioada ianuarie-martie comparativ cu trimestrul precedent, dar rata șomajului a scăzut.
Dinamica salarială a încetinit, iar costul unitar cu forța de muncă din industrie s-a redus, conform datelor BNR, după nivelurile ridicate din a doua jumătate a anului trecut.
În ceea ce privește criza politică, BNR reiterează avertismentele legate de incertitudinile dinspre situația fiscală, care afectează perspectivele economice și factorii care determină inflația. „Incertitudinile crescute sunt asociate, în actualul context politic intern, cu măsurile potențial adoptate în scopul continuării consolidării bugetare dincolo de anul curent, conform Planului bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE și procedurii de deficit excesiv”, subliniază BNR.
Pe plan extern, incertitudinile și riscurile mari provin din conflictul din Orientul Mijlociu și criza energetică, având efecte directe asupra prețurilor. BNR observă creșterea randamentelor titlurilor de stat în a doua parte a lunii aprilie, „în contextul conflictului din Orientul Mijlociu, dar și pe fondul tensiunilor din mediul politic intern”, urmată de o scădere ulterioară a acestora.
De asemenea, banca centrală menționează creșterea „bruscă și semnificativă” a cursului de schimb, „în aceeași conjunctură”, la finele lunii aprilie și începutul lunii mai, precum și scăderea ulterioară.
Leul a atins un nou minim istoric față de euro, tranzacționându-se la aproape 5,3 unități/euro pe piața internațională.