Cheltuielile au o situație mai nuanțată!
Execuția bugetară a României pentru primele nouă luni ale anului 2026 arată o imagine mixtă: deficitul s-a redus semnificativ, în timp ce investițiile au înregistrat o creștere spectaculoasă. Potrivă datelor prezentate de Ministerul Finanțelor în ședința de Guvern, soldul negativ al bugetului general consolidat s-a limitat la 78,52 miliarde de lei, echivalent cu 3,82% din Produsul Intern Brut.
Acest rezultat reprezintă o îmbunătățire majoră față de aceeași perioadă a anului precedent, când deficitul a atins 102,47 miliarde de lei, adică 5,35% din PIB. Diferența de 1,53 puncte procentuale indică o disciplină fiscală mai strictă și o mai bună gestionare a cheltuielilor.
În ceea ce privește veniturile, acestea au crescut constant.
În primele nouă luni ale anului 2026, încasările totale au ajuns la 522,07 miliarde de lei, o creștere de 11,8% față de anul anterior. Ca pondere în economia națională, veniturile au urcat de la 24,4% la 25,4% din PIB, o creștere de 1,03 puncte procentuale.
Această evoluție pozitivă a fost susținută atât de creșterea veniturilor fiscale, în special a taxei pe valoarea adăugată (TVA), cât și de fluxurile de fonduri europene și din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Detalierea veniturilor arată o dinamică diferită pe categorii. Încasările din impozitul pe salarii și venituri au totalizat 47,27 miliarde de lei, cu o creștere de 7,8%. Contribuțiile de asigurări sociale au atins 165,40 miliarde de lei, în creștere cu 6,8%, o evoluție care depășește dinamica fondului de salarii din economie. Această tendință reflectă extinderea bazei de impozitare introdusă prin Legea nr. 141/2025, precum și efectele Declarației Unice.
Încasările din impozitul pe profit au crescut cu 8,7%, ajungând la 30,13 miliarde de lei. Cel mai spectaculos a fost creșterea încasărilor nete din TVA, care au sărit cu 24,8% la 18,27 miliarde de lei.
Această creștere bruscă a fost determinată de modificarea cotelor de TVA prevăzute de Legea nr. 141/2025.
În contrast, veniturile din accize au crescut modest, cu doar 2,4%, la 36,55 miliarde de lei, o evoluție marcată de volatilitatea politicilor de antrepozitare fiscală a operatorilor economici.
Veniturile din impozite și taxe pe proprietate au înregistrat o creștere de 29,9%, ajungând la 11,80 miliarde de lei. Pe deasupra, veniturile nefiscale au scăzut cu 7,9%, la 37,87 miliarde de lei, o tendință parțial explicabilă prin încasările excepționale din anul anterior, cum ar fi recuperarea ajutoarelor de stat de 1,6 miliarde de lei conform Legii nr. 9/2025.
O componentă esențială a veniturilor o constituie sumele rambursate de Uniunea Europeană, care au totalizat 48,79 miliarde de lei, o creștere de 39,3%. Din această sumă, 22,69 miliarde de lei provin din asistența financiară nerambursabilă aferentă PNRR, dublând practic nivelul din 2025. Această accelerare a absorbției se datorează modificărilor în Planul Național de Redresare și Reziliență și intrării în faza finală de implementare a programului.
Pe partea de cheltuieli, situația este mai nuanțată. Cheltuielile totale au crescut nominal cu 5,5%, la 600,59 miliarde de lei. Totuși, exprimate ca procent din PIB, acestea au scăzut cu 0,5 puncte procentuale, de la 29,7% la 29,2%. Această scădere relativă indică o creștere mai lentă a cheltuielilor față de creșterea economiei.
Cheltuielile de personal au scăzut cu 4,54 miliarde de lei față de anul precedent, ajungând la 122,14 miliarde de lei.
Această reducere s-a realizat pe fondul eliminării unor sporuri pentru anumite categorii de personal bugetar și a măsurilor de limitare a cheltuielilor salariale pentru perioada 2025-2026.
PNRR și fonduri europene sunt critice pentru bugetul României!
Ca pondere în PIB, aceste cheltuieli au coborât cu 0,7 puncte procentuale, la 5,9%.
Cheltuielile cu bunuri și servicii au crescut cu 8,9%, la 77,34 miliarde de lei, o evoluție determinată în mare măsură de plăți mai mari în sectorul sănătății. Cheltuielile cu dobânzile au urcat la 50,63 miliarde de lei, cu o creștere de 10,69 miliarde de lei față de anul anterior. Aceste cheltuieli reprezintă 2,5% din PIB, un nivel care rămâne semnificativ pentru sustenabilitatea bugetară.
Cheltuielile cu asistență socială s-au menținut practic la același nivel ca anul precedent, la 187,93 miliarde de lei (+0,04%). Această stabilitate a fost posibilă datorită măsurilor din Legea nr. 141/2025. Plățile pentru compensarea facturilor de energie electrică și gaze naturale au totalizat 1,27 miliarde de lei. De asemenea, subvențiile au fost de 9,53 miliarde de lei, acoperind în principal transportul de călători, sprijinirea producătorilor agricoli și schema de compensare pentru consumatorii noncasnici (242,49 milioane de lei).
Celelalte cheltuieli au scăzut cu 2,43 miliarde de lei, la 10,36 miliarde de lei, o evoluție legată de măsurile din Legea nr. 141/2025. Aceste cheltuieli includ burse pentru elevi și studenți, susținerea cultelor, despăgubiri civile și sume pentru titlurile de plată emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților.
Cel mai important indicator de creștere a fost cel al investițiilor. Cheltuielile pentru investiții, care includ atât cele de capital cât și cele din programe de dezvoltare finanțate intern și extern, au crescut cu 25,17%, de la 82,62 miliarde de lei la 107,77 miliarde de lei.
Din această sumă, 70,68% reprezintă plăți pentru proiecte finanțate din fonduri externe nerambursabile din cadrul 2021-2027, inclusiv sumele din PNRR și componenta de împrumut a acestuia.
Situația fondurilor europene și a PNRR este critică pentru echilibrul bugetar. Până la 14 octombrie 2026, ministerele și instituțiile publice centrale au efectuat plăți de 76,57 miliarde de lei pentru proiecte finanțate din fonduri europene și PNRR.
Aceste plăți reprezintă 64,6% din creditele bugetare de 118,61 miliarde de lei aprobate prin Legea bugetului de stat pe 2026.
La nivelul PNRR, plățile au atins 44,63 miliarde de lei, un grad de realizare de 74,2%. La componenta de granturi s-au plătit 28,71 miliarde de lei (69,9%), iar la componenta de împrumuturi 15,91 miliarde de lei (83,6%).
Pentru fondurile europene nerambursabile, plățile au fost de 31,94 miliarde de lei, cu un grad de realizare de 54,6%. Această rată mai joasă se explică parțial prin concentrarea plăților pentru agricultură în ultimele luni ale anului.
Mecanismul de finanțare al investițiilor din PNRR funcționează astfel: investițiile și reformele sunt plătite inițial din bugetul de stat, iar granturile aferente sunt reîntregite ulterior cu sumele primite de la Comisia Europeană după validarea cererilor de plată. Pentru sumele încă neîncasate, reîntregirea depinde de validarea cererilor de plată nr. 5 și nr. 6, ultimele din PNRR.
Orice sumă nevalidată din componenta de granturi va avea un impact direct asupra deficitului, deoarece cheltuielile realizate rămân în sarcina bugetului național dacă nu sunt acoperite de fonduri nerambursabile.
Până la 30 septembrie 2026, veniturile bugetului de stat din granturile PNRR au fost de 22,27 miliarde de lei, în timp ce plățile pentru proiectele finanțate din granturi au atins 27,19 miliarde de lei. Această diferență indică o defecit temporar care se va rezolva cu încasarea tranșelor restante. Sumele împrumutate prin PNRR nu sunt venituri bugetare, ci o sursă de finanțare a deficitului, mai ieftină decât împrumuturile de pe piață. Plățile din această componentă, de 15,74 miliarde de lei la 30 septembrie, se reflectă integral în deficit, indiferent de momentul încasării.
În termeni euro, România a încasat până în prezent 13,27 miliarde euro din PNRR, aproximativ două treimi din valoarea totală a Planului. Din această sumă, 8,95 miliarde euro provin din granturi și 4,32 miliarde euro din împrumuturi. Suma include și cei 301,2 milioane de euro încasați la 9 octombrie 2026 pentru țintele și jaloanele suspendate din cererea de plată nr. 3.
Rămân de încasat încă 6,43 miliarde euro, împărțiți astfel: 2,08 miliarde euro din cererea de plată nr. 5, care se află în evaluare la Comisia Europeană, și 4,35 miliarde euro din cererea de plată nr. 6, cererea finală, depusă la 30 septembrie 2026. Decizia Comisiei pentru ultima cerere este așteptată până la 20 noiembrie 2026. Bugetul pe anul 2026 a fost construit pe ipoteza atragerii integrale a finanțărilor PNRR programate pentru acest an, în corelare cu calendarul de implementare.