Nicio penalitate nu e încasată!
Bolojan: Datoriile salariale ale magistraților sunt o povară neplătibilă și o problemă morală
Liderul Partidului Național Liberal, Ilie Bolojan, a caracterizat restanțele salariale ale judecătorilor drept o situație „imorală” și imposibil de finanțat din bugetul actual, având în vedere că România nu deține lichidități suficiente pentru a acoperi această datorie imediat. Într-o intervenție la B1 TV, președintele PNL a subliniat că orice executiv viitor va fi forțat să negocieze un eșalonare a datoriei, deoarece țara nu dispune de resursele necesare pentru o achitare unică.
În timpul emisiunii, Bolojan a fost întrebat dacă plata acestor sume în termen de zece zile reprezintă o povară fiscală pentru viitorul guvern. Peste 000 de procese în așteptare! El a menționat că peste 000 de procese privind drepturi salariale, care se judecă în instanțe care în sine au probleme similare, este o practică pe care o consideră incorectă.
A explicat că, conform datelor prezentate de Ministerul Finanțelor la ședința de guvern din acea săptămână, totalul drepturilor neplătite ajunge la aproximativ 10 miliarde de lei, iar penalitățile de întârziere cerute sângeroase ajung la două miliarde de lei, deși procesele executorii pentru aceste sume încă nu au fost declanșate.
Bolojan a adăugat că această sumă globală echivalează la aproape 0,6% din Produsul Intern Brut al României
Bolojan a adăugat că această sumă globală echivalează la aproape 0,6% din Produsul Intern Brut al României. Această valoare corespunde anvelopei de creștere anuală pentru cei 1,2 milioane de angajați din sectorul public. El a insistat că guvernele actuale, inclusiv cea pe care o conduce, nu au capacitatea legală de a efectua rectificări bugetare pentru a acoperi aceste obligații, ceea ce le „leagă mâinile și picioarele” în această chestiune.
Prin urmare, orice penalitate încasată nu este în vina guvernului, care pur și simplu nu are banii necesari.
Pentru rezolvarea crizei, liderul PNL a propus ca viitorul executiv să eșaloneze datoriile și să adopte cu celeritate legea salarizării unitare.
Bolojan a menționat că dacă această lege ar fi fost aprobată în august, s-ar fi evitat pierderea a 770 de milioane de euro ca urmare a nerespectării angajamentelor privind absorbția fondurilor europene, iar noua grilă salarială ar fi oprit generarea altor procese similare.
În paralel, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins, joi, după șapte amânări, recursul Guvernului împotriva hotărârii Curții de Apel București din 5 mai, care obliga statul să asigure fonduri pentru plata restanțelor salariale ale judecătorilor, care scad în 2026, inclusiv prin rectificare bugetară. Conform estimărilor premierului interimar, suma totală ce urmează a fi achitată se cifrează la 4,8 miliarde de lei.