Cine e de vină, de fapt?
Ilie Bolojan, fostul premier, a lansat o ofensivă clară împotriva PSD. Într-un interviu acordat Digi24, el acuză social-democrații că recurg la o manipulare strategică a cifrelor oficiale.
Scopul? Să ofere o explicație plauzibilă pentru angajamentele luate anterior, dar care nu aveau resurse financiare suficiente pentru a fi realizate.
Bolojan subliniază că nu e nimic nou sub soare: e același tipar cunoscut din perioada de după guvernarea Cioloș, când moștenirea lăsată a fost descrisă ca fiind dezastruoasă.
Detaliile contează. Bolojan explică că discrepanțele nu vin dintr-o minciună deliberată a actualei majorități parlamentare, ci din incapacitatea de a respecta promisiuni făcute fără acoperire bugetară.
Deficitul de 6,2%: realitate sau ficțiune?
Tactica e simplă: transferarea responsabilității către „alții”.
Dar uită un lucru important: PSD a deținut funcții de conducere în sistemul financiar de stat în ultimul an, inclusiv în ultimele cinci luni, cu oameni specializați în domenii fiscale și economice.
Deși guvernul lui Bolojan nu a adoptat legi noi sau nu a avut libertatea de a cheltui peste limitele impuse, actualii guvernanți folosesc acest argument pentru a scăpa de obligația de a-și onora declarațiile anterioare.
Discuția s-a axat și pe indicatorii macroeconomici, în special deficitul bugetar. Fostul premier menționează că cifra oficială a fost comunicată de Ministerul Finanțelor și validată de trei agenții internaționale de rating. Proiecția pentru finalul anului indică un nivel de 6,2%, condiționat de menținerea controlului strict asupra cheltuielilor curente. El atrage atenția că există diferențe tehnice în evaluările trimestriale, bazate pe o anumită metodologie și date furnizate periodic, care nu au legătură directă cu percepția publică a deficitului.
Deficitul de 6,2% e realitate sau ficțiune?
Privind spre viitor, Bolojan descrie starea economiei naționale ca fiind una de redresare clară, susținută de date reale și transparente.
Își amintește preluarea puterii într-un context critic, cu țara „cu spatele la zid”, ceea ce a impus o restructurare urgentă a veniturilor și plafonarea riguroasă a cheltuielilor.
Legislația introdusă pentru reducerea dispendiozității include măsurile care nu au putut fi implementate integral din cauza votului de cenzură. Continuarea liniei de coerență fiscală, prin echilibrarea încasărilor cu cheltuielile, este văzută ca drumul spre relansarea economică.
Dacă aceste principii sunt abandonate, eforturile financiare ale cetățenilor și costurile sociale asumate riscă să fie anulate, readucând țara într-o poziție vulnerabilă similară celei din anul 2025.