Ce se întâmplă cu banii europeni cheltuiți până acum?
Mihai Ghigiu, desemnat de PSD la conducerea Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) în noul guvern condus de Luca Niculescu, se afacă într-o poziție sensibilă în plină criză economică. Noul șef al ministerului a prezentat o strategie clară, centrată pe trei axe principale: evaluarea rigoroză a absorbției fondurilor, eliminarea blocajelor operaționale și accelerarea implementării Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Prima prioritate anunțată constă într-o verificare exhaustivă a modului în care banii europeni au fost cheltuiți până acum. Ghigiu a cerut un audit intern pentru a obține o imagine fidelă a stării actuale a fondurilor.
Cum va face România să primească restul banilor din PNRR?
Paralel, intenția este de a simplifica procedurile de implementare și de a identifica noi proiecte eligibile pentru finanțare europeană. Un alt aspect critic vizează întârzierile la plățile către beneficiari, pe care viitorul ministru le leagă de suprasolicitarea personalului ministerului.
Aici, Ghigiu a adus și o critică la adresa guvernului anterior, condus de Ilie Bolojan, solicitând explicații privind gestionarea situației, conform unei postări pe rețelele sociale.
În ceea ce privește PNRR, tonul este de urgență. Obiectivul este ca România să îndeplinească integral cerințele Comisiei Europene pentru a încasa sumele rămase, respectând calendarul stabilit.
Ce se face cu programele europene active?
Documentele și clarificările solicitate de Bruxelles trebuie pregătite rapid, folosind experiența deja acumulată și mecanismele existente, pentru a evita blocarea lucrărilor.
Pentru proiectele care riscă să nu se finalizeze, se va face o evaluare bazată pe stadiul lucrărilor, beneficiile aduse și resursele disponibile, pentru a decide care dintre ele pot fi încheiate și cum pot fi finanțate alternativ.
Cum se ajută zonele afectate de tranziție?
La nivelul programelor europene aflate în derulare, strategia include deblocarea investițiilor și o simplificare a procedurilor. Întârzierile vor fi urmărite prin desemnarea unor responsabili clari și stabilirea de termene stricți. Proiectele prioritare vor fi sprijinite de echipe dedicate, menite să accelereze procesul de implementare. Ghigiu a subliniat importanța unei comunicări eficiente între echipele ministerului și beneficiari, considerând că aceasta este cheia unui ministeriu eficient.
În privința Programului de Tranziție Justă, propunerea este de a accelera implementarea fondurilor destinate companiilor, investițiilor și programelor de formare profesională.
Ce se pregătește pentru 2028-2034?
Argumentul central este că locuitorii din zonele afectate de tranziție au nevoie urgentă de locuri de muncă și de alternative economice sustenabile, într-un context de transformare industrială.
În paralel, noul ministru va intensifica pregătirile pentru Planul de Parteneriat Național și Regional pentru perioada 2028-2034. Acest document va fi elaborat în colaborare cu autoritățile locale, agențiile de dezvoltare regională, universitățile și mediul de afaceri.
Scopul este ca România să aibă un portofoliu de proiecte bine pregătite pentru a profita de noile oportunități de finanțare care se vor deschide.
Cum se va urmări progresul?
Finalmente, Ghigiu s-a angajat să raporteze periodic rezultatele: volumul banilor europeni intrăți în țară, investițiile deblocate și persistența dificultăților.
Concluzia sa este clară: fiecare euro atras trebuie să se transforme într-o investiție finalizată, într-un serviciu public îmbunătățit sau într-o oportunitate concretă pentru cetățenii României.