Investiții, impozitare și energie: ce a schimbat Niculescu?
În fața Adunării Naționale, candidatul la șefia executivului, Luca Niculescu, a subliniat că România a epuizat timpul disponibil și cetățenii au suportat direct consecințele stagnei politice, vizibile în facturile la energie, în șantierele oprite și în incertitudinea locurilor de muncă. A subliniat că votul pentru învestire încheie o fază de mai mult de cinci luni de interimat și blocaj.
Niculescu a explicat că acest vot înseamnă mult mai mult decât numirea unui nou cabinet, iar întrebarea cheie este dacă țara rămâne blocată în calcule electorale și „linii roșii” sau dacă reîncepe motorul economic.
A menționat că a acceptat mandatul de prim-ministru independent tocmai pentru că România nu mai poate permite o criză prelungită și are nevoie de un punct de echilibru și de execuție.
În trei propoziții, Niculescu a conturat guvernul pe care intenționează să-l conducă: unul care atrage capital și investiții în țară, unul care generează locuri de muncă și unul care contribuie la consolidarea Europei și protejează cetățenii români. A subliniat că provocările țării nu se limitează la deficitul bugetar, ci vizează o criză a modelului de dezvoltare. A recunoscut că modelul anterior a generat rezultate, dar a atins limitele sale. A precizat că datoria publică a depășit deja 60% din PIB și că transferul ei către generațiile viitoare reprezintă o obligație morală.
În ceea ce privește veniturile cetățenilor, Niculescu a declarat că nu poate promite o recuperare imediată a pierderilor. A anunțat că pensiile vor fi indexate începând cu anul 2027, cu prudență și în limitele traiectoriei deficitului. A specificat că pensionarii cu pensii modeste, familiile cu venituri reduse și gospodăriile afectate de costul energiei vor primi sprijin țintit. A subliniat că Guvernul va continua consolidarea finanțelor publice și va respecta angajamentele de reducere a deficitului, cu accent pe eficiența cheltuielilor, colectarea fiscală, combaterea marii evaziuni și eliminarea privilegiilor nejustificate.
A afirmat că statul își va reduce mai întâi propriile cheltuieli și risipa din agenții și companii de stat înainte de a cere mai mult de la contribuabilii corecți.
A promis că, începând chiar din a doua zi după învestire, Guvernul Niculescu-PSD va intra direct în „urgențe”: rectificarea bugetară fără creșterea deficitului, bugetul pe 2027, siguranța energetică pe timpul iernii și închiderea fără pierderi a PNRR.
În domeniul investițiilor, al impozitării și al energiei, Niculescu a subliniat că aproape un leu din zece încasat de stat merge acum la plata dobânzilor și că cea mai bună ieșire este creșterea economică. A declarat că începe cu banii, pentru că fără bani nu se construiesc nici spitale, nici drumuri, nici școli. A menționat că pentru mediul de afaceri, cota unică rămâne, iar impozitul minim pe cifra de afaceri este eliminat.
A precizat că proiectele strategice de peste 100 de milioane de euro vor fi coordonate direct de Cancelaria Prim-ministrului, cu un singur punct de contact, un manager de caz și un calendar asumat.
A subliniat că energia este o prioritate distinctă și că Guvernul Niculescu vrea să reducă costul electricității pentru industriile strategice, prin contracte pe termen lung, investiții în producție și stocare și modernizarea rețelelor.
A explicat că nu vorbim despre prețuri stabilite artificial sau despre subvenții permanente, ci despre o politică energetică în serviciul oamenilor și al competitivității industriei românești. A anunțat că va propune partidelor din Parlament un Pact Energetic Național pe zece ani.
A precizat că până la finalul lui 2027 vor intra în sistem aproape 6.000 de megawați noi, adică de aproape trei ori producția centralei de la Cernavodă, iar tot în 2027 intră pe piață gazul din Neptun Deep.
A subliniat că până atunci, familiile cu venituri mici vor primi sprijin de la stat.
Niculescu a subliniat că toate obiectivele depind de felul în care funcționează statul.
A afirmat că nu crede în reducerile uniforme de personal și în reorganizările administrative făcute exclusiv pentru economii bugetare. A specificat că în primele șase luni, Guvernul vrea un audit funcțional al instituțiilor centrale, ca să elimine suprapunerile de competențe. A menționat că vor fi modernizate ANAF și Vama, iar serviciile digitale vor fi extinse.
A subliniat că ținta este ca 5 milioane de români să folosească identitatea electronică până în 2028.
Aderarea la OCDE, un obiectiv pe care l-a coordonat el!
A adăugat că nu putem accepta existența a două Românii: una conectată la investiții și oportunități și alta în care perspectivele oamenilor sunt limitate de locul în care s-au născut.
A subliniat că independența justiției și respectarea statului de drept sunt principii fundamentale.
În discursul din Parlament, Niculescu a subliniat că domeniul de care depinde cel mai mult viitorul țării este investiția în oameni. A declarat că educația și sănătatea nu sunt doar capitole de cheltuieli bugetare, ci sunt investiții în viitorul economic și social al României.
A specificat că noul guvern ar urma să aibă doi miniștri delegați: unul pentru digitalizare și inteligență artificială, altul pentru învățământul preuniversitar.
A dat două cifre: un tânăr din cinci nu este nici la școală, nici la muncă, nici într-o formă de pregătire, iar România are cea mai mare rată de părăsire timpurie a școlii din Uniunea Europeană.
A subliniat că trebuie să se dezvolte învățământul dual. A anunțat programul „Diaspora Investește Acasă” și un ghișeu unic digital pentru cei care se întorc.
Un alt obiectiv major este aderarea la OCDE, proces pe care Niculescu spune că l-a coordonat în ultimii ani.
A subliniat că România are deja 24 din cele 25 de avize formale și că s-a angajat să ducă aderarea la capăt. În politica externă, a cerut „o schimbare de ritm”.
A specificat că prin instrumentul european SAFE, România se finanțează pe 45 de ani, cu 10 ani de grație, iar cel puțin 60% din valoarea contractelor de înzestrare trebuie să aducă producție și locuri de muncă în țară.
A afirmat că securitatea României nu poate depinde doar de ceea ce fac aliații pentru noi, ci și de ceea ce suntem noi capabili să facem pentru propria securitate.
A subliniat că Guvernul va crea un mecanism de A subliniat că este susținător al Parteneriatului Strategic cu Statele Unite și că vrea să extindă cooperarea economică, militară, tehnologică și culturală.
La 1 ianuarie 2027, România împlinește 20 de ani de la aderarea la Uniunea Europeană. A subliniat că vrea ca, împreună cu Președintele și Parlamentul, să lanseze atunci un proiect național dedicat următorilor 20 de ani ai țării în UE. A precizat că la negocierea bugetului european 2028–2034, va apăra cu fermitate interesele României. A subliniat că despre Republica Moldova, relațiile intră într-o etapă nouă, pe măsură ce aderarea la UE se accelerează și că România trebuie să fie principalul sprijin al Chișinăului, politic, diplomatic și prin asistență concretă.
A afirmat că nu trebuie să fim doar un coridor de tranzit al reconstrucției Ucrainei, ci unul dintre actorii economici ai acestui proces.
Niculescu a subliniat că nu a aparținut niciodată unui partid politic, dar că un guvern nu poate funcționa fără sprijin parlamentar. A declarat că votul de azi nu reprezintă un cec în alb, ci un mandat pentru muncă, dialog și rezultate.
A promis că Guvernul va publica lunar stadiul măsurilor din programul de guvernare, execuția bugetară și absorbția fondurilor europene.
A subliniat că le-a mulțumit „colegilor din PSD”, care și-au asumat, alături de el și de colegii independenți, să guverneze, și a menționat înțelegerile politice cu grupurile PNL, UDMR și al minorităților naționale.
A subliniat că totuși, trebuie să avem curajul să recunoaștem că astăzi părem o națiune divizată. A transmis parlamentarilor că le propune să începem să lucrăm.