Care sunt condițiile bugetare care limitează măsurile?
Guvernul Luca Niculescu a lansat programul de guvernare pentru perioada 2026-2028, un document ambițios care combină pensii indexate, reforme fiscale și investiții de miliarde de euro. Scopul central? Reduce deficitul bugetar fără să déclanzeze noi șocuri fiscale, în timp ce relanzează producția internă și modernizează administrația publică.
Programul prevede indexarea pensiilor începând cu 2027, o măsură așteptată de multi pensionari.
În același timp, se elimină impozitul minim pe cifra de afaceri ranging de la 1 ianuarie 2027 – o modificare care ar putea ușura mii de mici și mijlocii întreprinderi.
Pe lângă acestea, se extind programele de sprijin pentru familii și se mărește investițiile în energie, infrastructură și apărare.
Unele măsuri, totuși, rămân conditionate de situația bugetară și de identificarea surselor de finanțare. Documentul subliniază clar că consolidarea fiscală rămâne prioritatea: se vizează reducerea deșeurilor bugetare, îmbunătățirea colectării veniturilor, stimularea investițiilor și reluarea producției interne.
Diferența față de abordările clasice?
Aici nu se face doar tăiere în cheltuieli – se propune o combinație inteligente între reforme administrative, măsuri fiscale cunoaștoare și programe de dezvoltare economică targetate.
Guvernarea va fi evaluată lunar, pe baza rezultatelor concrete. Reformele nu se vor limita la nivel central – vor include și administrațiile locale. Printre principalele direcții: reducerea deficitului bugetar, reorganizarea ANAF, simplificarea raportului cetățean-stat, dezvoltarea infrastructurii și creșterea capacității economiei române de a produce bunuri care acum sunt importate.
Cum va evolua impozitarea proprietății în timp?
Un punct esențial este scopul de a reduce deficitul bugetar sub 3% din PIB până în 2030, urmat de stabilizarea și reducerea datoriei publice.
Pentru 2027, cheltuielile nete vor crește cu până la 4,6%, în timp ce cheltuielile personale din sectorul public vor scădea treptat – de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% în 2031.
În paralel, impozitarea proprietății va fi modificată gradual pentru să se apropie de valoarea de piață, iar sistemul de accizi va fi revizuit pe baza unui program previzibil. Incentivele și scutirile fiscale vor fi evaluate rigoros – cele care nu dau rezultatele așteptate ar putea fi eliminate. Scopul? Reduce presiunea bugetară și creează un cadru fiscal mai prevedibil pentru afaceri, fără să se renunțe la consolidarea finanțelor publice.
Reorganizarea ANAF stă în centrul strategiei de creștere a veniturilor. Planul prevede trecerea la controale bazate pe riscuri, pentru a reduce evaziunea fiscală la media europeană. Contribuabilii conscienci vor beneficia de un sistem de „punctare fiscală pozitivă” – care ar putea duce la rambursări mai rapide, mai puține controale și proceduri simplificate.
Autoritățile văz și să accelereze recuperarea rambursărilor, să reducă diferența dintre TVA dusă de colectat și TVA efectiv colectat, și să intensifice controlul prețurilor de transfer – inclusiv combaterea transferului artificial al profitului în afara României pentru a evada obligațiile fiscale.
Pe lângă fiscală, programul propune și o strategie națională de competitivitate, inclusiv crearea unui consiliu național de productivitate. Obiectiv? Creșterea competitivității economiei românești și stimularea investițiilor în sectoare strategice: grupuri industriale, produse care contribuie la deficitul comercial, materii prime critice, cercetare și tehnologie avansată, industria apărării, investiții regionale și IMM-uri.
Instrumentele financiare vor include subvenții, garanții, subvenții de dobândă și credite fiscale.