Cum arată structura armatei?
Strategia de apărare a României: Creșterea bugetului militar la 5% din PIB până în 2035 prin producție națională
Noul program de guvernare al României stabilește o țintă clară: creșterea graduală a cheltuielilor și investițiilor destinate apărării până la 5% din Produsul Intern Brut, cu un calendar anual publicat până în anul 2035. Această obiectiv este împărțit în două componente distincte: 3,5% din PIB pentru cheltuielile de bază ale armatei și 1,5% pentru investiții și cheltuieli conexe cu impact mai larg.
În total, documentul conține 11 măsuri specifice, care acoperă o gamă largă de domenii, de la finanțare și cariera militară până la industria de apărare și parteneriatele externe.
Toate aceste elemente sunt prezentate în formă de propuneri legislative și executive.
Conform textului analizat de redacție, majorarea bugetului ar trebui să fie strâns legată de traiectoria de deficit bugetar asumată de stat. Cele două componente financiare, respectiv 3,5% și 1,5%, vor fi raportate separat în fiecare buget anual, asigurând transparența utilizării fondurilor.
Fiecare etapă de creștere a finanțării va fi corelată cu capabilitățile și termenele prevăzute în Planul multianual de înzestrare și în Programul „Armata României 2040”. De asemenea, se prevăzute publicarea anuală a stadiului de implementare a programelor finanțate, oferind un control public asupra progresului. Prioritățile tehnice enumerate în document includ apărarea antiaeriană și antirachetă, dezvoltarea capabilităților navale, achiziția sistemelor fără pilot și producția de muniții.
Este subliniat că finanțarea nu se limitează doar la achiziția echipamentelor noi, ci acoperă și costurile de operare, întreținere și instruire a personalului.
În ceea ce privește structura armatei, planul propune actualizarea Programului „Armata României 2040” și a cadrului juridic al apărării. Se introduce un nou concept, cel de „stare de vigilență”, menit să pregătește resursele, forțele armatei, industria și teritoriul pentru scenarii de criză.
Se urmărește optimizarea structurilor de comandă și de luptă, centralizarea unor funcții administrative și accelerarea procesului de digitalizare, toate acestea având ca scop menținerea și creșterea capacității de luptă a unităților militare.
În privința personalului militar, documentul se concentrează pe creșterea atractivității profesiei, asigurarea predictibilității carierei și păstrarea soldaților cu experiență. Recrutarea, pregătirea și evoluția profesională vor fi guvername prin reguli clare și transparente.
Generalul (r) Virgil Bălăceanu, care a reprezentat România la Comandamentul NATO din Bruxelles și a condus Brigada Multinațională din Sud-Est, oferă o analiză critică a documentului. În opinia sa, dimensiunea de securitate este insuficient dezvoltată, iar Programul de Guvernare prezintă lacune semnificative.
Constatăm că vom avea o armată mai capabilă, mai suplă și mai digitalizată, cu domenii de capabilități care acoperă apărarea antiaeriană, antidronă și antirachete balistice.
Se vorbește despre o concepție integrată pentru apărarea antiaeriană și antibalistică, precum și o strategie pentru apărarea maritimă. Totuși, capitolul esențial privind rezerva Armatei României este practic absent din programul de guvernare, afirmă generalul.
Achiziții de tehnică blindată și artilerie!
În domeniul achizițiilor, sunt propuse simplificarea procedurilor de licitare, auditarea cauzelor întârzierilor și acordarea de asistență juridică specializată pentru contractele de înzestrare care depășesc 100 de milioane de euro. Bălăceanu critică caracterul generic al unor pasaje: Lucrurile sunt destul de generice.
Se menționează priorități legate de termenele de livrare, procesul de integrare și mentenanța, cu scopul ca România să devină un centru regional pentru mentenanța echipamentelor militare.
Întrebarea cheie este: cum revitalizăm industria de apărare? Cum o facem să funcționeze eficient? Se vorbește despre activități de integrare și mentenanță, dar aceasta nu echivalează cu o industrie de apărare completă.
Se menționează transferul tehnologic, dar fără claritate privind domeniile țintă. Cu sprijinul statului și protejarea producătorilor, mai ales din mediul privat? Legislația actuală nu permite un asemenea aranjament, explică analistul militar.
Documentul prevede continuarea achizițiilor de tehnică blindată, artilerie și sisteme de sprijin, alături de concepte integrate de apărare aeriană și balistică și de apărare maritimă. Detectarea și combaterea dronelor are prioritate în trei zone critice: zona Dunării, litoralul Mării Negre și perimetrul infrastructurii critice. Se propune dezvoltarea și producția în România a sistemelor fără pilot și antidronă, întărirea apărării cibernetice și pregătirea populației, autorităților locale și operatorilor economici esențiali pentru situații de criză.
În ceea ce privește infrastructura militară, prioritățile includ bazele Mihail Kogălniceanu, Câmpia Turzii, Fetești și Centrul de Instruire Întrunită Cincu. Centrul european de instruire pentru piloții F-16, situat la Fetești, va fi dezvoltat ca nod regional pentru instruirea piloților din statele NATO și partenere. Planul include și accelerarea coridoarelor de mobilitate militară și a infrastructurii cu dublă utilizare (civilă și militară), în legătură cu investițiile publice în transport.
O distincție importantă este făcută între nevoile urgente și programele pe termen lung. Pentru capabilitățile urgente, criteriul principal este termenul de livrare, iar industria națională este chemată să participe prin integrare, mentenanță și transfer de tehnologie. În schimb, în programele multianuale, producția în România devine un criteriu de bază pentru alocarea fondurilor, cu implicarea activă a companiilor de stat și ale sectorului privat.
Documentul menționează valorificarea Planului Readiness 2030 și a mecanismului SAFE, continuarea achizițiilor comune cu partenerii și promovarea României ca centru regional de mentenanță.
Cercetarea și inovarea, în special în domeniul inteligenței artificiale, vor fi susținute prin instrumente europene și ale NATO, precum PESCO, Fondul European de Apărare și acceleratorul DIANA.
Pe planul extern, măsurile vizează contribuția României la apărarea Flancului Estic, participarea la misiuni NATO și UE și sprijinul acordat forțelor aliate staționate pe teritoriul țării. Se propune promovarea inițiativei „Eastern Flank Watch” în cadrul UE și sprijinirea securității Republicii Moldova, Ucrainei și statelor din Balcanii de Vest prin cooperare tehnică, pregătire comună și schimb de expertiză.
Bălăceanu consideră că acest aspect este insuficient: „Trebuia de acum să se gândească la acest lucru și să-și propună să realizeze, prin acest mesaj național cu argumente legate de amenințări și vulnerabilizări, o prezență NATO în Marea Neagră sau cel puțin o descriere clară a capabilităților dorite la Marea Neagră, împreună cu România și Bulgaria”, afirmă generalul.
În relația cu Statele Unite, documentul propune actualizarea Foii de parcurs în domeniul apărării pentru perioada 2020–2030, susținerea consolidării prezenței militare americane în țară și utilizarea instrumentului financiar FMF Loan. În zona Mării Negre, planul include continuarea participării la exercițiul MCM Black Sea, protecția navigației și a infrastructurii critice, precum și susținerea înființării în România a unui centru regional pentru securitate maritimă.
Aceste măsuri urmăresc să poziționeze România ca un partener esențial în arhitectura de securitate regională, combinând investiții naționale cu sprijin internațional.