Cheltuielile de personal au scăzut cu 4,54 miliarde lei!
Execuția bugetară a fost prezentată în ședința de guvern din 16 octombrie de către Ministerul Finanțelor, care a detaliat stadiul încasărilor și cheltuielilor după primele trei trimestre ale anului 2026. Raportul subliniază o creștere a veniturilor și a investițiilor publice, dar și o dependență critică a echilibrului fiscal față de încasarea fondurilor europene rămase prin Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Deficitul consolidat al statului a coborât semnificativ, ajungând la 78,52 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 3,82% din produsul intern brut. Acest rezultat se compară cu nivelul din aceeași perioadă a anului 2025, când deficitul era de 102,47 miliarde de lei, echivalentul a 5,35% din PIB. Această reducere cu 1,53 puncte procentuale este considerată o dovadă a disciplinei fiscale, deși investițiile publice au crescut cu peste 25 de miliarde de lei.
Veniturile totale au urcat cu 11,8%, atingând 522,07 miliarde de lei, iar ponderea lor în economia națională a crescut de la 24,4% la 25,4% din PIB. Pe de altă parte, cheltuielile au însumat 600,59 miliarde de lei, cu o creștere nominală de 5,5%, dar cu o scădere a ponderii în PIB de la 29,7% la 29,2%.
Dinamica veniturilor este variată: impozitul pe salarii și venituri a generat 47,27 miliarde de lei (creștere de 7,8%), contribuțiile de asigurări sociale au atins 165,40 miliarde (creștere de 6,8%), iar impozitul pe profit a adus 30,13 miliarde (creștere de 8,7%). Veniturile nete din TVA au înregistrat o creștere de 24,8%, la 18,27 miliarde de lei, influențate de modificarea cotelor prevăzute de Legea nr. 141/2025. Încasările din accize au crescut cu 2,4%, la 36,55 miliarde, iar impozitele pe proprietate au urcat cu 29,9%, la 11,80 miliarde de lei.
În contrast, veniturile nefiscale au scăzut cu 7,9%, la 37,87 miliarde de lei, parțial din cauza nerenumerării unor încasări de 1,6 miliarde de lei din ajutoare de stat recuperate anul anterior.
Fondurile europene rambursabile și donațiile au totalizat 48,79 miliarde de lei, cu 39,3% peste anul precedent. Din acest total, 22,69 miliarde de lei provin din granturi PNRR, o sumă de 2,2 ori mai mare decât în primele nouă luni din 2025.
În ceea ce privește cheltuielile, cele de personal au scăzut cu 4,54 miliarde de lei, ajungând la 122,14 miliarde, ceea ce reprezintă 5,9% din PIB, cu 0,7 puncte procentuale mai puțin decât anul trecut. Această reducere este atribuită reducerii unor sporuri și măsurilor de limitare a cheltuielilor salariale. Cheltuielile cu bunuri și servicii au crescut cu 8,9%, la 77,34 miliarde de lei, în principal din cauza plăților mai mari în sectorul sănătății. Dobânzile pe datorie publică au atins 50,63 miliarde de lei, cu 10,69 miliarde mai mult decât anul precedent, reprezentând 2,5% din PIB.
Asistența socială a însumat 187,93 miliarde de lei, la un nivel similar cu cel din 2025.
De asemenea, au fost plătite 1,27 miliarde de lei pentru compensarea facturilor la energie, iar subvențiile au totalizat 9,53 miliarde de lei, acoperind transportul, agricultura și compensarea energiei pentru consumatorii noncasnici.
Alte cheltuieli au scăzut cu 2,43 miliarde de lei, ajungând la 10,36 miliarde.
Investițiile publice au experimentat o creștere semnificativă, urcând de la 82,62 miliarde de lei în 2025 la 107,77 miliarde în 2026, un avans de 25,17 miliarde de lei. Potrivit Ministerului Finanțelor, 70,68% din aceste plăți au fost destinate proiectelor finanțate din fonduri europene, granturi PNRR și împrumuturi prin acest program.
Până la 14 octombrie, instituțiile publice centrale plătiseră 76,57 miliarde de lei pentru proiecte europene și PNRR, adică 64,6% din creditele bugetare aprobate, în valoare totală de 118,61 miliarde de lei.
Plățile specifice PNRR au atins 44,63 miliarde de lei, reprezentând un grad de realizare de 74,2%. Din această sumă, 28,71 miliarde de lei au fost plătite din granturi, iar 15,91 miliarde din împrumuturi. Fondurile europene nerambursabile din afara PNRR au însumat 31,94 miliarde de lei, cu un grad de realizare de 54,6%.
România a încasat până la momentul prezentării 13,27 miliarde de euro prin PNRR: 8,95 miliarde sub formă de granturi și 4,32 miliarde din împrumuturi. Acest total include 301,2 milioane de euro primiți la 9 octombrie pentru țintele și jaloanele suspendate din cererea de plată nr. 3.
Mai sunt de încasat încă 6,43 miliarde de euro, dintre care 2,08 miliarde sunt aferente cererii de plată nr. 5, aflată în evaluarea Comisiei Europene, iar 4,35 miliarde provin din cererea finală, depusă la 30 septembrie.
Decizia Comisiei pentru cererea nr. 6 este așteptată până la 20 noiembrie 2026.
Aceste sume sunt cruciale pentru echilibrul bugetar.
Bugetul 2027 va include cheltuielile permanente cu personalul!
Până la 30 septembrie, bugetul de stat încasase 22,27 miliarde de lei din granturile PNRR, în timp ce plățile pentru proiectele finanțate din aceste granturi ajunseseră la 27,19 miliarde de lei.
Deoarece granturile sunt rambursate doar după validarea cererilor de către Comisia Europeană, cheltuielile aferente sumelor care nu vor fi validate vor rămâne în sarcina bugetului național.
Împrumuturile PNRR nu sunt înregistrate ca venituri bugetare, ci ca o sursă de finanțare a deficitului, mai ieftină decât împrumuturile de pe piață. Plățile din această componentă au fost de 15,74 miliarde de lei la 30 septembrie și se reflectă integral în deficit, indiferent de momentul încasării tranșelor.
Bugetul pe 2026 a fost construit pe ipoteza atragerii integrale a finanțărilor PNRR programate pentru acest an.
Prin urmare, încasarea cererilor de plată nr. 5 și nr. 6 este esențială pentru acoperirea cheltuielilor deja efectuate și respectarea țintei de deficit.
Ministerul Finanțelor a solicitat Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene și altor instituții responsabile să actualizeze datele privind sumele de încasat, cheltuielile efectuate, obligațiile de plată și investițiile care trebuie continuate.
Aceste informații vor sta la baza rectificării bugetare și a elaborării bugetului pentru 2027.
La pregătirea bugetului pentru 2027, Ministerul Finanțelor va lua în calcul cheltuielile permanente cu personalul, asistența socială și dobânzile, efectele actelor normative, obligațiile rămase din contractele PNRR și angajamentele legale pentru investițiile în derulare. Vor fi incluse și plățile aferente instrumentului european SAFE pentru apărare, care au însumat 6,34 miliarde de lei în 2026. Spațiul pentru cheltuieli noi va depinde de evaluarea acestor obligații și de continuarea consolidării fiscale.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a subliniat că investițiile trebuie evaluate în funcție de rezultatele concrete, nu doar de sumele anunțate, contractele semnate sau jaloanele bifate. El a declarat: România nu mai poate măsura succesul investițiilor publice doar în miliarde de euro anunțate, contracte semnate sau jaloane bifate.
Trebuie să măsurăm ce am construit efectiv cu acești bani, ce am schimbat în funcționarea statului și ce beneficii concrete au ajuns la cetățeni și în economie. Nazare a susținut că reducerea deficitului cu 1,53 puncte procentuale față de anul trecut a fost însoțită de creșterea investițiilor publice cu peste 25 de miliarde de lei.
El a anunțat evaluarea fiecărui proiect pentru a stabili ce s-a realizat, ce poate fi finalizat, ce obligații financiare au rămas și din ce surse pot fi acoperite.
Ministrul a precizat că ținta de deficit pentru 2026 este de 6,2% din PIB și că procesul de consolidare fiscală trebuie să continue în 2027. În opinia sa, bugetul de anul viitor trebuie construit în jurul investițiilor prioritare și al obligațiilor pe care statul le poate finanța. El a afirmat: În primele nouă luni ale anului am redus deficitul bugetar și, în același timp, am crescut investițiile până la aproape 108 miliarde de lei.
Este dovada că disciplina bugetară și dezvoltarea nu se exclud. Dimpotrivă, una fără cealaltă nu poate fi sustenabilă.
Nazare a continuat: Dar trebuie să avem curajul să spunem și ce urmează.
Nu putem continua să angajăm cheltuieli astăzi și să lăsăm nota de plată guvernelor și generațiilor de mâine. Nu putem confunda absorbția fondurilor europene cu dezvoltarea și nici îndeplinirea formală a unor jaloane cu reforma reală a statului.
De aceea, vom evalua riguros, investiție cu investiție, banii europeni trebuie folosiți cu prioritate acolo unde putem obține rezultate concrete, nu pentru a alimenta noi promisiuni fără finanțare.
Ministrul a încheiat: „Avem o țintă de deficit de 6,2% din PIB în acest an și obligația de a continua consolidarea în 2027. Bugetul anului viitor nu trebuie să fie un inventar al promisiunilor politice, ci un buget al responsabilității, al investițiilor prioritare și al rezultatelor. Aceasta este și miza reformei pe care o propun pentru programarea și finanțarea investițiilor publice: să punem ordine în angajamentele statului, să folosim inteligent fiecare sursă de finanțare și să alegem proiectele care produc cea mai mare valoare pentru cetățeni.”