Se îndreaptă țările vulnerabile spre o nouă criză a datoriilor?
Banca Mondială poartă discuții intense cu 30-40 de state pentru a le oferi ajutoare de criză, menite să atenueze șocurile energetice și scumpirile provocate de conflictul din Orientul Mijlociu. Anunțul a fost făcut de președintele instituției, Ajay Banga, într-un interviu acordat agenției Reuters.
Potrivit acestuia, economia globală a dat dovadă de o rezistență surprinzătoare, mai ales datorită investițiilor masive în inteligență artificială (AI) și a reglajelor de pe piața petrolului.
Din acest motiv, cererea pentru fondurile inițiale de criză de 25 de miliarde de dolari – deblocate de Bancă la sfârșitul lunii februarie, odată cu izbucnirea războiului – a fost mai redusă decât s-ar fi așteptat mulți.
Cu toate acestea, țările în curs de dezvoltare se confruntă în continuare cu presiuni uriașe. O scumpire bruscă a motorinei și a îngrășămintelor, la pachet cu iminența fenomenului meteorologic „super El Niño”, complică și mai mult situația. Avertismentul a fost lansat de Banga chiar înaintea reuniunilor anuale ale Fondului Monetar Internațional și Băncii Mondiale.
Există presiune, așa că cred că, probabil, în lunile următoare, mai multe țări vor solicita o parte din acei primi 50–60 de miliarde de dolari, a declarat Banga, referindu-se la pachetul care include cele 25 de miliarde inițiale, plus alte 35 de miliarde ce pot fi accesate prin redirecționarea banilor din proiecte deja aprobate. Vom vedea, dar suntem pregătiți.
Purtăm discuții cu o serie dintre ele; știți, între 30 și 40 de țări sunt în dialog cu noi, a adăugat el.
Va reuși Banca Mondială să mobilizeze fonduri record?
Multe state în curs de dezvoltare sunt prinse la mijloc între prețurile ridicate la energie și dobânzile mari care le sufocă împrumuturile. Resursele lor bugetare sunt deja epuizate după valurile pandemiei de COVID-19 și inflația galopantă declanșată de invazia Rusiei în Ucraina.
Estimările Băncii Mondiale arată sume alarmante: în 2026, aceste țări vor avea de dat înapoi creditorilor externi aproximativ 400 de miliarde de dolari, doar plățile pentru dobânzi reprezentând o treime din total.
Banga a precizat că guvernele preferă, de regulă, să reconfigureze proiectele existente decât să tragă imediat linie pentru a acoperi găurile din buget cu bani de criză. Totuși, dacă situația o va cere, instituția este pregătită să pluseze până la 100 de miliarde de dolari, depășind astfel sprijinul de 70 de miliarde acordat în timpul pandemiei.
Luna trecută, instituția a anunțat un record absolut: a atras 112 miliarde de dolari din capital privat în anul încheiat în iunie (față de 69 de miliarde anterior și triplu față de 2022, anul de dinainte ca Banga, fost șef Mastercard, să preia conducerea). Această sumă se adaugă celor 123 de miliarde investite din resursele proprii ale băncii, ducând totalul la 235 de miliarde.
Într-un context în care țările occidentale au redus drastic ajutoarele bilaterale, Banga a subliniat că e nevoie de flexibilitate maximă: Nu există un manual pentru asta.
Ceea ce trebuie să faci este să găsești modalitatea de a-ți face palton cu materialul pe care îl ai.