Achizițiile necontrolabile: cum devine cumpărul o boală?
Tulburările de mall – o nouă abordare în psihiatria contemporană
În era postmoderna, centrurile comerciale au devenit puncte de referință pentru viața cotidiană, iar un număr crescător de specialiști sugerează că aceste spații pot contribui la apariția sau agravarea unor tulburări psihice specifice. Dr.
Octavian Vasiliu, medic primar la Secția Clinică de Psihiatrie din cadrul SUUMC „Carol Davila” din București, a subiectat această problemă într-o declarație publicată pe pagina de Facebook a Spitalului Militar Central, duminică, 13 septembrie 2026, la ora 21:45.
Precizând că mersul la mall ocupă locul de onor în hierarchia activităților de relaxare și divertisment printre populația românească, doctorul Vasiliu a menționat că aproximativ 40% dintre persoanele interogate într-un sondaj național efectuat în 2016 au declarat că vizitează un centre comercial cel puțin o dată pe lună. Această tendință, deși seemingly inoffensivă, se bazează pe o combinație complexă de determinanți sociali, culturali și psicologici, iar unele patologii găsesc în aceste medii un teren favorabil pentru expresia și evoluția lor.
Conform observațiilor doctorului Vasiliu, conceptul de „tulburări de mall” a fost inițial introdus de psihiatra americană Susan McElroy, care l-a definit prin lipsa de control asupra trei domenii esențiale: alimentația, cumpărăturile și furețul patologic. Extinzând această bază conceptuală și luând în considerare factorii de vulnerabilitate comună ai pacienților, precum și trăsăturile demografice observate, medicul sugerează că în această categorie pot fi incluse mai multe afecțiuni clinice recunoscute.
Printre ele, cumpărătulul compulsiv se distinguă prin imposibilitatea de a rezista impulsu de a achiziționa bunuri, adesea fără o necesitate reală.
Cleptomania și jocul patologic: fetele aceleiași probleme!
Studii europene indică o prevalență de 8,7% dintre persoanele care frecventează mall-urile, cu o manifestare mai accentuată la femei tinere, care prezintă un nivel ridicat de disconfort psihologic și o stima de sine diminuată, fiind frecvent asociată cu tulburarea de personalitate borderline.
Un alt exemplu este cleptomania, caracterizată de nevoi recurente de a fura obiecte fără valoare practică sau economică pentru agent. Această afecțiune se manifestează mai ales în mediile cu o densitate mare de magazine, precum centrele comerciale, și este diagnosticată predominant la femei, cu o vârstă medie de debut în jur de 35 ani.
Adesea, cleptomania apare în adolescene și este frecvent asociată cu tulburări depresive, disordere de anxietate sau probleme legate de comportamentul alimentar.
În cele din urmă, jocul patolic de noroc – definit prin incapacitatea de a opri impulsul de a juca, chiar și în fața consecințelor negative cunoscute – completează lista. Afectând între 0,2 și 5,3% din populația adulților la nivel mondial, această tulburare găsește un teren propice în mall-uri care includ cazinouri în structura lor, facilitând astfel dezvoltarea comportamentelor de joc problematică.
Dr. Vasiliu a subliniat că abordarea acestor tulburări necesită o strategie integrată, combinând tratament farmacologic cu intervenții de psihoterapie, datorită ratei ridicate de recadere observate în lipsa unei gestionări adecvate.
Concluzia lui este clară: deși mall-urile reprezintă spații de socializare și distractie, pentru unele persoane pot deveni declanșători sau medii de menținere a unor patologii serioase, necesită atenție clinicală și intervenție precoce.