Local

Termoficarea Bucureștiului se poate prăbuși în zece ani dacă ELCEN nu devine municipal

Termoficarea Bucureștiului se poate prăbuși în zece ani dacă ELCEN nu devine municipal

Cum a reușit Varșovia să rezolve problema?

Primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, a lansat un avertisment sever privind viitorul sistemului centralizat de încăl�ire din București, susținând că infrastructura riscă să intre în colaps într-o perioadă de aproximativ zece ani dacă nu se va realiza o integrare operațională crucială. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat publicației București. ro, raportat ulterior de News. ro, în care edilul a acuzat Ministerul Energiei de o blocare birocratică de ani de zile a procesului de preluare a Elcen.

Ciucu a subliniat că obiectivul său principal este unificarea producției de energie termică cu distribuția acesteia într-un singur entitate, cunoscută sub denumirea de Sistemul Centralizat de Energie Termică (SACET). Actualmente, lanțul este fragmentat: producția este asigurată de Elcen, o companie aflată sub tutela Ministerului Energiei, în timp ce rețeaua de distribuție este administrată de Termoenergetica, societatea controlată de Primăria Municipiului București (PMB).

Edilul a menționat că în alte zone ale țării, această integrare a fost deja finalizată, ceea ce a condus la o reducere a necesarului de subvenții publice.

Ca exemplu de bună practică, primarul a invocat cazul Varșoviei, unde costurile suplimentare suportate de stat reprezintă între 5 și 10 procente din bugetul local. În contrast, în București, ponderea subvenției atinge nivelul alarmant de aproximativ 35 procente. Această discrepanță financiare este amplificată de datoriile imense care s-au acumulat între cele două instituții de stat. Termoenergetica datorează în prezent Elcen suma de 1,7 miliarde de lei, iar penalitățile și restanțele continuă să crească. Situația este complicată de faptul că Primăria achită subvenția către operatorul de distribuție cu o întârziere de aproape un an.

La aceste obligații se adaugă pasivul istoric de 3 miliarde de lei, datorie rămâsă în urma falimentului Reîntreprinderii Autonome de Apă și Căldură (RADET), faliment constat legal în anul 2019, în timpul mandatului Gabrielei Firea. Ciucu a emis o avertizare dramatică: în cazul în care instanțele ar hotărî ca PMB să plătească această sumă către Ministerul Energiei, administrația municipală ar intra în incapacitate de plată.

Dacă mâine un judecător dă sentința ca Primăria trebuie să plătească acești bani, eu fac bagajele și plec acasă.

Niciun alt primar nu se va mai prezenta, deoarece instituția va fi insolventă, a explicat el.

Primarul consideră că Termoenergetica este, în esență, moștenitoarea directă a fostei RADET, entitate care a schimbat doar sigla, dar a păstrat același mod defectuos de funcționare. Procesul de transfer al Elcen s-a blocat la nivelul Ministerului Energiei.

Deși un memorandum a fost semnat între Guvern și Consiliul General al Municipiului București (CGMB) pe vremea când Nicuşor Dan era primar general, iar Consiliul și-a îndeplinit obligațiile, ministerul nu a efectuat evaluarea activelor companiei, o etapă obligatorie pentru finalizarea tranzacției.

Funcționarii blochează totul!

Ciucu a cerut această evaluare chiar și lui Ilie Bolojan, în perioada în care acesta conducea interimat la Ministerul Energiei, și intenționează să solicite o întâlnire cu ministrul actual.

Edilul a acuzat că obstacolul principal îl constituie voința unor funcționari din cadrul ministerului. A amintit că și administrația Firea-Dragnea a încercat această unificare, dar proiectul a eșuat după ce cei doi lideri s-au dezbinat. Ciucu sugerează că Elcen, fiind o companie profitabilă, este menținută în perimetru ministerial din motive politice sau pentru a sprijini anumite structuri sindicale, având în vedere posibilitatea de a plasa persoane influente în Consiliul de Administratie.

Pe plan tehnic și financiar, primarul a detaliat dezechilibrul major al sistemului. Termoenergetica achiziționează gigacaloria la un cost de peste 400 de lei, dar o cedează consumatorilor finali la un preț de puțin peste 300 de lei, diferența fiind acoperită din bugetul public.

Rețeaua de distribuție se întinde pe 4.000 de kilometri și a fost construită în anii 1970-1980.

Rata pierderilor de căldură din această infrastructură veche variază între 38 și 41 procente, în timp ce Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) recunoaște oficial o normă de 22 de procente, specifică rețelelor noi.

Pentru pierderile neînregistrate oficial, se aplică un TVA de 21 de procente, nu de 9 procente, agravând costurile.

Sistemul deserveste aproximativ 500.000 de consumatori și nu are o alternativă viabilă pe termen scurt.

Ciucu a argumentat că rețeaua electrică nu ar putea absorbi sarcina încălzirii pe bază de electricitate, iar centralizarea pe gaz pentru fiecare apartament ar dubla emisiile de dioxid de carbon ale orașului.

Concluzia primarului este clară: miza principală este menținerea căldurii în locuințele bucureștenilor pe parcursul a zeci de ani viitori.

Sursă: Știrile ProTV