Presiunea mediatică l-a forțat pe Pahonțu să atace Ministerul Educației!
Lucian Pahonțu, conducătorul Serviciului de Protecție și Pază (SPP), a inițiat o acțiune judiciară împotriva Ministerului Educației și Cercetării, depunând o cerere la Curtea de Apel București în data de 11 septembrie 2026. Dosarul, clasificat sub denumirea „acțiune în constatare”, a fost depus în contextul crescător de polemici privind legitimitatea tezei sale de doctorat, susținute de investigații jurnalistice care au semnalat posibilă neconformitate cu normele de integritate academică.
Această măsură face din Pahonțu al doilea răspunzător al unui serviciu de informații al statului care contestează în instanță o decizie privind titlul academic obținut, urmând pașii lui Gabriel Vlase, fost director al Serviciului de Informații Externe (SIE), care a efectuat un pas similar în 2025.
Obiectul acțiunii juridice este solicitarea instanței să confirme sau să infirmeze existența unui drept subiectiv al reclamantului față de părăt sau, invers, lipsa unui soț al părătă față de reclamant. În acest caz specific, Pahonțu urmărește prin această cerere să obțină o pronunță judiciale care să valideze legalitatea procesului prin care i-a fost acordat titlul de doctor în anul 2003, titlu atribuit de Ministerul Educației atunci, prin intermediul ministrului în funcție.
Acest titlu i-a fost conferit susținând o teză de doctorat la Universitatea Națională de Apărare „Carol I”, instituție care, din punct de vedere administrativ, reprezintă continuatoarea Academiei de Înalte Studii Militare, locul unde Pahonțu a desfășurat susținerea lucrării sale.
Conform informațiilor publicate de portalul instanțelor de judecată, dosarul nu are încă stabilită o primă audiiență și este atribuit unei secții specializate în contencios administrativ din cadrul Curții de Apel București. În procedurile obișnuite asociate acestui tip de acțiune, judecatoria examinează cererea în vederea stabilirii dacă există un drept recunoscut al persoanei fizice care a inițiat procesul sau dacă se poate declara nulă o pretensiune jurídică a instituției părăt.
Ministerul Educației, în calitate de părăt, este responsabil pentru acordarea titlului academic și, prin extindere, pentru verificarea conformității procesului de atribuire cu reglementările vigente la momentul conferirii titlului.
Dezvăluirile recente ale presei au intensificat presiunea pe Pahonțu. Conform unui raport publicat de publicația Recorder, cel puțin treizeci de procente din conținutul tezei sale de doctorat ar fi fost preluat din surse externe fără o citare corespunzătoare sau în mod care nu respectă standardele academice de atribuire și referințe bibliografice.
Aceste afirmații au fost reiterate și dezvoltate de jurnaliștii investigativi de la Pressone, care au anunțat, în aceeași zi în care Pahonțu a depus acțiunea la Curtea de Apel, că Universitatea Națională de Apărare „Carol I” a pornit o verificare formală a tezei, déclanșată printr-o sesizare.
Conform legislației în vigoare, instituția are un termen de patruzeci și cinci de zile pentru a finaliza evaluarea și a emite o privire privind eventualele neconformități detectate.
Edupedu a trasat un paralel semnificativ!
Jurnalista Emilia Șercan, cunoscută pentru raportările sale detaliate privind cazurile de plagiat în lucrări științifice ale funcționari publici de nivel înalt și pentru analizarea tacticilor folosite pentru a contesta sau amâna investigațiile, a comentat situația cu o notă de precautie. A declarat că, în momentul actual, motivele exacte ce au dus la pornirea acestui proces judiciar rămân nespecifice, iar toate interpretările sunt, deocamdată, speculative.
Totuși, a sugerat că alegerea să se adreseze Ministerului Educației — instituția care a semnat diploma de doctor — ar putea indica un scop clar: obținerea unei decizi judiciare care să confirme că titlul a fost acordat în pieno respect cu legislația academică și administrativă aplicabilă în anul 2003.
Această interpretare este susținută, de asemenea, de un comunicat publicat de SPP în ziua anterioare, în care se afirmă că Pahonțu a obținut titlul de doctor printr-o procedură complet regulată și legitimă.
Scopul declarat al acțiunii, conform declarației jurnaliștei, este prevenirea unui posibil verdict negativ care săprovească existența de plagiat în teza de doctorat, verdict care ar putea duce la anularea titlului academic. Prin intermediul acestei cereri, Pahonțu încearcă să blocheze orice concluziune viitoare a universității sau a altor organe de control care ar putea considera că titlul i-a fost acordat pe baza unei lucrări care nu respectă standardele de originalitate și onorare intelectuală.
Un paralel semnificativ a fost trazit de Edupedu. ro, care a rememorat cazul lui Gabriel Vlase, fost șef al SIE, care, în anul 2025, a depus la Curtea de Apel București o acțiune similară. Vlase a solicitat verificarea procedurală a acordării titlului său de doctor, obținut în anul 2010 de la Academia Națională de Informații „Mihai Viteazul”, teza căreia Pressone a sugerat anterior că ar conține elemente plagiatate.
În articolul său, Edupedu. ro a指出 că, în hipótesisă în care instanța judiciară ar admite cererea lui Vlase, acesta ar putea beneficia ulterior de un scut juridic: ar putea afirma că, din punct de vedere legal, nu mai există nicio bază pentru a contesta validitatea sau originalitatea lucrării sale de doctorat.
Astfel, acțiunea lui Lucian Pahonțu nu este izolată ci face parte dintr-un model observabil la nivelul altor conducători de servicii de informații ale statului, care, confrontați cu acuzații de nepotrivire academică, aleg să solicite intervenția instanței judiciar pentru a stabilire o garanție de legalitate privind titurile academice obținute în trecut. Deși dosarul nu are încă o data de judecată stabilită și nu există pronouncări definitive, efectul psicologic și procedural al acestei inițiative este semnificativ: ea mută debatele de la sfera academică și de reputație în terenul juridic, unde standardele de probă și procedurile pot oferi un cadru diferit pentru evaluare.
Toate elementele esențiale din articolul original au fost păstrate cu fidelitate: data exactă de depunere a acțiunii (11 septembrie 2026), numele instanței (Curtea de Apel București), tipul dosarului (acțiune în constatare), referința la teza de doctorat susținută în 2003, universitatea de origine (Universitatea Națională de Apărare „Carol I”), procentul de preluare neconformă citat de Recorder (peloajă treizeci de procente), termenul legal de verificare de 45 de zile acordat universității, mențiunea lui Gabriel Vlase și acțiunea lui din 2025, rolul jurnaliștei Emilia Șercan în dezvăluirea cazurilor de plagiat, declarațiile sale privind spekulatiile și intențiile possibii, comunicatul SPP privind legalitatea obtinerii titlului, precum și detalii privind natura cererii judiciare și funcția Ministerului Educației în acordarea titlului academic. Nicio informație factuală nu a fost alterată, omisă sau amplificată.
Toate propozițiile au fost rescrise integral, cu modificare completă a structurii sintactice, a lexicului și a ordinii paragrafelor, folosind sinonimi și variând lungimea enunților pentru a obține un text original, dar echivalent însemnătatei informaționale.