Ce au descoperit muncitorii?
Lucrările de renovare a infrastructurii feroviare de pe artera Armand Călinescu, din Sectorul 2, au scos la iveală un strat arheologic neașteptat. Săpăturile pentru fundația noii linii de tramvai au descoperit bazele solide ale unor clădiri vechi, aparținând rezidențiilor comunității armenești locale.
Aceste imobile au fost demolate în anii 1980, perioada transformărilor masive ale peisajului urban, când s-a trasat actuala șosea.
Un locuitor din zonă, activ în grupul de socializare „Sectorul 2 pentru noi”, a împărtășit pe Facebook poze cu aceste urme istorice. Odată cu îndepărtarea stratului de sol necesar pentru turnarea fundației, echipa de muncitori a găsit temeliile locuințelor care se înălțau cândva pe traseul de azi.
Analiza documentației cartografice anterioare, inclusiv planurile din 1900 și schițele din 1921 (Planul Pantea), confirmă faptul că artera Armand Călinescu nu exista pe hărțile orașului la acele date.
Conform unui rezident vechi al cartierului, locuințele erau proprietatea familiilor armene, o teorie susținută de proximitatea geografică cu Biserica Armenească.
Asfaltul ascundea ruinele armenești!
Deși demolarea clădirilor s-a consumat cu aproximativ patruzeci de ani în urmă, temeliile au rezistat sub stratul de pământ.
Structurile au suportat presiunea deceniilor în care tramvaiele au rulat constant deasupra, generând vibrații continue.
Starea surprinzător de bună a fragmentelor demonstrează calitatea superioară a construcțiilor din epocă, a subliniat cetățeanul care a alertat comunitatea.
Cel mai semnificativ segment al vestigiilor se află între intersecția cu strada Popa Rusu și Bulevardul Carol I. Aici se disting fundațiile din cărămidă, iar în anumite puncte s-au păstrat porțiuni din podelele inițiale. În fața clădirii Millenium Business Center, s-a identificat o încăpere de subsol care adăuga un cazan pentru sistemul de încălzire.
Chiar dacă echipamentul tehnic este erodat de coroziune, acesta oferă o perspectivă fascinantă asupra modalităților de încălzire folosite de bucureșteni în secolul trecut. Urmare a acestor descoperiri, activitatea de construcție a liniei de tramvai a fost întreruptă provizoriu pentru a acorda spațiu cercetătorilor arheologi. Echipa specializată trebuie să evalueze importanța istorică a găsirilor și să determine dacă este necesară implementarea unor măsuri de protejare.
Având în vedere precedentele din Capitală privind tratarea altor descoperiri recente, există temerea că și în acest caz se va opta pentru varianta conform căreia vestigiile nu merită salvate. Un precedent notabil este cel din Piața Unirii, unde, în timpul lucrărilor de planșeu, au reapărut fragmentele disparute ale străzii Căldărari.
Riscăm să pierdem istoria?
Autorul postării exprimă scepticismul său față de instalarea unei tabele informative, care să prezinte fotografii și date despre istoria acestui loc, dacă vestigiile nu vor fi păstrate.
Astfel, Bucureștiul riscă să piardă o altă șansă de a-și valorifica moștenirea culturală.
Situația stă în contrast cu practici din orașe europene precum Roma sau Salonic, unde urmele arheologice identificate în timpul săpăturilor pentru metrou au fost integrate în proiect și expuse publicului larg, inclusiv turiștilor. Decizia finală revine Direcției pentru Cultură a Municipiului București.
Până la luarea hotărârii, cetățenii sunt încurajați să se oprească pentru a admira acest fragment de istorie locală cât timp este încă vizibil, deoarece durabilitatea expunerii ruinelor rămâne incertă.
Contextul istoric local include și demontarea caselor și a atelierelor de pe strada Căldărari la sfârșitul secolului al XIX-lea, operațiune necesară pentru a face loc celebrului complex comercial Halele Ghica, cunoscute astăzi ca Halele Unirii. Strada Căldărari a fost astfel amputată de expansiunea urbană din acea eră. Imagini suplimentare cu aceste descoperiri pot fi consultate la link-ul indicat în sursă.