Ce se ascunde sub asfaltul Bucureștiului?
Bucureștiul trece printr-o fază intensă de modernizare a infrastructurii de termoficare, cu șantiere active în toate cele șase sectoare ale orașului.
Autoritățile locale au confirmat că sunt deschise simultan 20 de șantiere, unde peste 560 de specialişti lucrează zilnic pentru a reabilita un total de 59 de kilometri de conducte.
Aceste intervenții nu sunt întotdeauna vizibile din spațiul public, deoarece majoritatea lucrărilor se desfășoară în galeriile subterane prin care curg conductele de abur și apă caldă.
Pe lângă înlocuirea țevilor vechi — unele având o vechime cuprinsă între 60 și 70 de ani —, echipele tehnice se ocupă și de consolidarea căminelor, refacerea structurii deteriorate de timp și reabilitarea galeriilor.
Primăria Municipiului București a detaliat că dimensiunea unui șantier, distanța acoperită sau numărul angajaților nu se pot deduce doar privind la stradă. Totuși, sub asfaltul și trotuarele pe care circulă locuitorii și vehiculele, activează sute de muncitori. Aceștia lucrează la lumina reflectoarelor, în spații subterane înguste, unde coexistă și alte rețele de utilități. Un șantier tipic implică instalarea de provizorate pentru a asigura locuitorilor accesul la apă caldă și căldură pe toată durata lucrărilor, efectuarea manevrelor tehnice de închidere și golire a rețelei, scoaterea conductelor vechi din funcțiune și montarea celor noi.
Cum avansează lucrările pe Calea Vitan și Brâncoveanu?
Din acest motiv, un singur șantier poate acoperi o lungime de câțiva kilometri și poate include zeci de puncte de acces prin carosabil, denumite „copci”, prin care intră personalul și echipamentele.
Pe măsură ce se înregistrează progrese, galeriile și căminele sunt refăcute, conductele sunt înlocuite, iar fiecare copcă este închisă.
Asfaltul este restaurat, iar echipele se deplasează spre următorul punct de lucru.
În zona Căii Vitan se desfășoară o reconstrucție completă a unui cămin. Inițial, planul viza doar o simplă reabilitare, dar analiza tehnică a demonstrat că structura era atât de grav deteriorată, încât singura opțiune viabilă a fost reconstrucția totală.
Această lucrare a fost inițiată în octombrie și este programată să se încheie în februarie. Pe Bulevardul Constantin Brâncoveanu, personalul tehnic înlocuiește conductele, consolidează galeria și schimbă plăcile de acoperire ale acesteia. Autoritățile subliniază că reparația se face kilometru cu kilometru, pentru a readuce la viață infrastructura subterană a Capitalei, îmbătrânită în decenii de tăcere.