Local

Primarul din Ghimbav respinge retrogradarea orașului la rangul de comună și invocă modelul Monaco

Primarul din Ghimbav respinge retrogradarea orașului la rangul de comună și invocă modelul Monaco

Policlinica modernă susține teza!

Debată intensă legată de reorganizarea teritorială

În contextul discuțiilor naționale privind reforma administrativ-teritorială, primarul localității Ghimbav, din județul Brașov, a exprimat o poziție fermă împotriva posibilei retrogradări a orașului la statutul de comună. Ionel Fliundra argumentează că economia locală este suficient de robustă pentru a susține actuala denumire juridică, comparând performanța financiară a comunității sale cu statele miniaturale precum Monaco sau Luxemburg.

Conform estimărilor prezentate de edil, produsul intern brut pe cap de locuitor în Ghimbav s-ar situa la nivelul a aproximativ 115.000 de euro. Deși această cifră a fost folosită ca argument central în pledoaria pentru păstrarea statutului de oraș, ea nu se bazează pe o metodologie de calcul publică și verificabilă, ceea ce ridică întrebări privind rigurozitatea comparativelor făcute.

Contextul acestei controverse a fost generat de propunerea făcută la nivel de guvern de a reevalua statusul localităților. Ideea vizează transformarea în comune a orașelor care nu depășesc pragul de 10.000 de locuitori sau comasarea lor cu alte entități administrative. Fiind situat sub această limită numerică, Ghimbav se află direct în vizorul reformei, însă conducerea locală consideră că o astfel de decizie ar negligența progresul economic înregistrat și investițiile masive efectuate în anii următori.

Ionel Fliundra a detaliat poziția sa într-o emisiune la Radio România Brașov FM, unde a afirmat că Ghimbavul ar concura pentru locul al treilea într-un clasament european al prosperității, imediat după Luxemburg și Monaco. El a menționat că indicatorul economic per locuitor ar atinge aproximativ 123.000 de dolari, echivalentul a circa 115.000 de euro.

Totuși, analiștii subliniază o distincție crucială dintre bugetul local și produsul intern brut: primul reprezintă resursele financiare disponibile pentru administrație, în timp ce al doilea măsoară totalitatea bunurilor și serviciilor create în economie.

Deși unele declarații se refereau la bugetul per locuitor, alte surse au interpretat suma ca fiind PIB-ul, iar documentele oficiale ale Primăriei arată că proiectul bugetului pentru anul 2026 includea venituri totale de aproximativ 124,3 milioane de lei pentru întreaga localitate, nu o sumă fixă per rezident.

Absența unei metode transparente de calcul face ca comparația cu statul-monastierul Monaco sau cu principatul Luxemburg să rămână o apreciere estimativă, nu un rang oficial validat. În pofida acestor nuanțe tehnice, primarul insistă că infrastructura existentă și proiectele viitoare justifică menținerea categoriei de oraș, cu potențial de promovare la rangul de municipiu.

Ce a detaliat Ionel Fliundra?

Printre lucrările cheie care susțin această teză se numără construcția unei policlinici moderne, având trei etaje și o suprafață totală de aproximativ 3.400 de metri pătrați. Ce pregătește administrația? Pe lângă acest obiectiv sanitar, administrația pregătește reabilitarea completă a centrului cultural, ridicarea unei noi școli și dezvoltarea unui campus educațional, pentru care este în curs de finalizare studiul de fezabilitate.

Dinamica locală este amplificată de o activitate imobiliară vibrantă; conform datelor furnizate de Fliundra, s-au emis peste 400 de autorizații de construire, semnalând o creștere semnificativă a ofertei de locuințe.

Primarul avertizează că schimbarea statutului administrativ ar avea repercusiuni negative asupra serviciilor publice, posibil reducând efectivul de polițiști afectați localității, ceea ce ar putea diminua senzația de siguranță a cetățenilor și ar încetini dezvoltarea ulterioară.

Datele demografice oferă o imagine complexă. Recensământul din 2021 a înregistrat 7.208 locuitori rezidenți. Cu toate acestea, estimările pentru 1 ianuarie 2026, bazate pe domiciliu, indică un număr de 8.846 de persoane. Primarul susține că realitatea demografică este superioară statisticilor oficiale, estimate la o diferență de aproximativ 1.000 de copii născuți la Brașov, care nu sunt încă înscriși în evidențele locale.

În plus, noile construcții rezidențiale vor atrage probabil mai mulți rezidenți.

Scenariul reorganizării a fost promovat de europarlamentarul PSD Dragoș Benea, care propune analiza localităților pe baza populației și a capacității economice. Propunerile includ comasarea comunelor mici, cu sub 3.000 de locuitori, și restructurarea orașelor sub pragul de 10.000 de rezidenți.

În județul Brașov, pe lângă Ghimbav, această situație ar afecta și localitățile Victoria, Rupea și Predeal.

Sursă: Cotidianul