Datoriile îngrijorează tot mai mult!
STB în criză: pierderi de 767 milioane lei, iar primarul Ciucu respinge tăierea transportului de noapte
Situația financiară a Societății de Transport București (STB) a atins un nivel critic, cu un deficit acumulat de 767 milioane de lei în primele zece luni ale anului. Această cifră reflectă o degradare profundă a sănătății economice a companiei, în contextul în care cheltuielile cu personalul devorează peste 80% din totalul veniturilor.
Problemele nu se limitează la aspectul monetar, ci se extind spre o structură organizațională supradimensionată, o rețea extinsă de legături de rudenie între angajați, suspiciuni persistente privind furturile de combustibil și un volum anormal de concedii medicale.
Aceste date au fost expuse în detaliu de Remus Borza, administratorul judiciar numit în cadrul procedurii de insolvență a entității.
Analiza detaliată a arătat că STB numără 10.137 posturi, dintre care aproape jumătate, adică 4.876 de persoane, sunt legate prin legături de rudenie.
Din acest număr, 1.428 de cazuri implică soți angajați simultan, iar mai mult de 30 de familii au peste zece membri care lucrează în cadrul societății.
Din punct de vedere financiar, la venituri de 1,2 miliarde de lei în perioada menționată, cheltuielile salariale au atins 1,01 miliarde de lei, reprezentând aproximativ 81% din total.
Deși salariul mediu brut lunar se situază la 10.700 de lei, există cazuri în care remunerația ajunge la 31.000 de lei. În plus, structura de compensație includea 36 de categorii distincte de sporuri, prime și indemnizații.
Printre celelalte disfuncțiuni identificate figurează existența unor posturi considerate redundante, precum cele de curieri, statisticieni, legători manuali sau operatori de introducere și validare a datelor.
Analiza concediilor a scos la lumină situații care necesită verificare suplimentară. În cursul anului 2025, angajații STB au acumulat un total de 176.773 de zile de concediu medical și 321.706 zile de concediu de odihnă.
Pentru șoferi, media a fost de aproximativ 60 de zile de concediu medical pe an, cu o tendință evidentă că jumătate dintre episoadele de boală începau în zilele de luni.
Totodată, din totalul de 1.827 de boli profesionale declarate în București între 2023 și 2025, 1.654 au fost înregistrate în rândul personalului STB.
Situația datoriilor este la fel de îngrijorătoare. Creditorii au depus cereri pentru creanțe care se ridică la aproximativ trei miliarde de lei, din care 1,63 miliarde au fost recunoscute în tabelul preliminar.
Trezoreria netă a companiei prezintă o valoare negativă de 67 de milioane de lei. În paralel, costurile generate de gratuitățile acordate pentru transportul public sunt estimate la 288 de milioane de lei anual.
Administratorul judiciar a atras atenția asupra modului în care se efectuează reparațiile și achizițiile.
Deși STB dispune de aproximativ 1.500 de angajați în departamentele de reparații, circa 70% dintre lucrări sunt delegate către 21 de firme private.
Avem trei-patru tamponări în fiecare zi în incinta autobazelor, la manevrele de plecare de pe loc sau parcare, ca să dăm de lucru și la firmele cu parbrize.
La noi se sparg trei, patru parbrize în fiecare zi, ca să le ducem la privat, să schimbe parbrizele, a explicat Remus Borza.
Acesta a subliniat că STB nu deține nici măcar autorizație RAR pentru anumite operațiuni de reparații, deși administrează cel mai mare parc de vehicule din capitală.
O altă problemă gravă vizează neconcordanțele dintre evidențele completate manual și datele transmise de sistemele de bord ale vehiculelor, în special în privința kilometrilor parcurși și a consumului de combustibil.
Contractul colectiv se modifică acum?
Aceste diferențe ar putea semnifica un prejudiciu de aproximativ șase milioane de euro, care urmează să fie verificat.
Măsuri de eficientizare și reorganizare
În paralel cu diagnosticarea problemelor, administratorul judiciar a prezentat pachetul de măsuri inițiate pentru reducerea pierderilor și restructurarea activității. O direcție centrală este digitalizarea evidenței transportului. Se va introduce foaia de parcurs electronică, astfel încât kilometrii parcurși și consumul de combustibil să fie monitorizate prin datele transmise direct de vehicule, eliminând astfel diferențele dintre evidențele interne și realitatea.
De asemenea, se lucrează la extinderea modalităților de achiziționare a biletelor.
STB va încheia parteneriate cu Meridian Taxi și Selpay, iar cele 300 de parcometre ale Companiei Municipale Parking București vor permite cumpărarea titlurilor de călătorie începând cu 1 decembrie.
O componentă esențială a reorganizării este reducerea cheltuielilor cu personalul. Până în prezent, 919 posturi vacante au fost desființate, iar pentru 796 de posturi ocupate au fost emise preavize. Din cele 163 de funcții de conducere, 44 au fost eliminate. Planul strategic prevede reducerea organigramei cu aproximativ 1.700 de posturi, cu obiectivul pe termen mediu de a ajunge la circa 7.000 de angajați.
Sunt vizate și 170 de posturi din zona de exploatare: 120 de șoferi de autobuze și troleibuze (din totalul de 3.508) și 50 de vatmani (din cei 850 existenți).
Administratorul judiciar a precizat că vor fi analizați în special acei angajați care au abateri disciplinare, au fost depistați sub influența alcoolului sau sunt cercetați pentru furt de combustibil ori alte fapte ilegale.
„Niciun angajator nu-și permite să dea afară un om bun”, a subliniat Remus Borza.
Contractul colectiv de muncă este în curs de modificare. Numărul tipurilor de sporuri a fost redus de la 36 la 32, eliminând beneficii considerate nejustificate economic. Salariile compensatorii acordate la plecare au fost diminuate de la 16-20 de salarii la două-patru salarii, în funcție de vechimea angajatului. Se urmărește și o utilizare mai eficientă a atelierelor proprii, pentru a reduce dependența de firmele private.
Dezbaterea publică: Ciucu respinge tăierea transportului de noapte
În contextul în care se discută eliminarea transportului public de noapte, cu excepția liniei expres 100 care leagă Piața Unirii cu Aeroportul Otopeni, primarul general Ciprian Ciucu a intervenit public pentru a calma îngrijorările. Edilul a subliniat că biletele nu se vor scumpi, gratuitățile nu vor fi eliminate, iar serviciul va continua să funcționeze.
Situația financiară a STB, acumulată în ani de zile, e foarte proastă.
Prin toate aceste măsuri pe care le luăm, inclusiv intrarea în insolvență, încercăm ca în următorii ani să scăpăm societatea de faliment. Vreau să-i asigur pe bucureșteni că transportul public NU va fi afectat, ba chiar se poate îmbunătăți, datorită eficientizării.
NU se scumpesc biletele la STB, NU se elimină gratuitățile pentru nicio categorie de persoane, a declarat Ciprian Ciucu.
Administratorul judiciar susținea că STB alocă transportului de noapte 78 de autobuze și troleibuze și 178 de șoferi, care primesc o remunerație de trei ori mai mare decât a celor care lucrează ziua, în timp ce Primăria Capitalei decontează serviciul la tariful de zi. Deși statisticile TPBI indică aproximativ 100.000 de călători pe lună, doar 9.000 ar plăti călătoria, adică aproximativ 300 pe zi. O altă propunere vizează limitarea gratuității pentru pensionari. În prezent, circa 500.000 de pensionari beneficiază de transport gratuit, cu un cost estimat de 24 de milioane de lei lunar (288 de milioane anual).
Borza propune ca această facilitate să fie rezervată doar pentru pensionarii cu venituri de până la 3.000 sau cel mult 3.500 de lei, ceea ce ar lăsa între 220.000 și 260.000 de persoane în dreptul de a călători gratuit.
El consideră necesară și majorarea tarifului de 3 lei, pe care îl consideră insuficient pentru acoperirea costurilor de funcționare.
Primarul a explicat că decizia de intrare în insolvență a fost luată tocmai pentru a permite o reorganizare profundă și a preveni falimentul. Un obiectiv cheie este păstrarea locurilor de muncă, în special pentru șoferi și vatmani. Ciprian Ciucu a amintit că încă de la începutul anului a solicitat reprezentanților STB să elaboreze, împreună cu sindicatele, un plan concret de eficientizare. Deoarece acest lucru nu s-a realizat, edilul a cerut intrarea companiei în insolvență, măsură care a fost ulterior aprobată de Consiliul General al Municipiului București.