Unde ne situăm pe harta Europei?
Un studiu detaliat realizat de Cushman & Wakefield Echinox, sub semnătura lui Vlad Săftoiu, Head of Research, arată o cifră remarcabilă pentru piața imobiliară locală: peste 636.000 de apartamente și case au fost livrate în ultimul zece ani. Asta înseamnă, în medie, 32,9 locuințe noi pentru fiecare 1.000 de locuitori.
La nivel european, ne situăm pe o traiectorie similară cu Germania, Slovacia și Cehia, depășind însă state importante precum Marea Britanie, Portugalia, Spania sau Ungaria.
Germania a raportat 33,6 locuințe la mia de locuitori, Slovacia 34,4, iar Cehia 31,5 în aceeași perioadă.
În schimb, ritmul a fost mult mai alert în alte țări. Polonia a livrat 55,2 locuințe la mia de locuitori, Franța 52,8, Țările de Jos 39, iar Finlanda a atins un vârf de 62,8. La polul opus, indicatorul coboară semnificativ: Bulgaria a înregistrat 26,2, Marea Britanie 23,9, Ungaria 18,2, Spania 16,4, iar Portugalia doar 15,7.
Datele Institutului Național de Statistică indică un volum total de 636.310 unități locative finalizate între 2016 și 2025. Piața a crescut constant la început, de la 52.200 de livrări în 2016 până la un vârf istoric de 73.300 de unități în 2022. A urmat o temperare: 71.000 de locuințe în 2023, 61.000 în 2024 și 59.000 în 2025. Activitatea de anul trecut a fost cu aproape 19,5% sub recordul din 2022, dar a rămas cu 13% peste nivelul de pornire din 2016.
Lucrurile se schimbă radical când privim spre marile aglomerații urbane de peste 100.000 de locuitori.
Cum arată clasamentul marilor orașe?
Bucureștiul conduce detașat la volumul brut, cu 93.850 de locuințe livrate în deceniu. La distanță mare vin Cluj-Napoca, cu 25.200 de unități, și Brașovul, cu 22.300.
Însă raportat la populație, ierarhia se răstoarnă.
Brașovul urcă pe primul loc, cu 94 de locuințe finalizate la 1.000 de locuitori, urmat aproape de Cluj-Napoca, cu 88. Sibiul ocupă locul al treilea, cu 61,8, urmat de Oradea (58,1), Capitală (52,5) și Timișoara (50,1).
La coada clasamentului se află Constanța (43,2), Iași (38,8), Târgu Mureș (36,1) și Craiova (32,2).
Diferențele devin strigătoare la ultimele poziții: Ploieștiul a construit doar 8,1 locuințe la mia de locuitori, Brăila 10,2, Baia Mare 11, iar Buzău 11,5. O dovadă clară că mărimea unui oraș nu garantează automat un boom imobiliar.
Cifrele confirmă că România a depășit deja valul efervescent de la începutul deceniului.
După recordul din 2022, scăderile au fost vizibile: minus 3,2% în 2023, minus 14,1% în 2024 și încă 3,1% în 2025. Tendința se vede limpede și în marile centre regionale.
De ce a încetinit ritmul șantierelor?
În București, anul 2025 a adus 9.361 de locuințe finalizate, cu 32% mai puțin față de vârful de 13.834 unități din 2023. Totuși, față de anul 2016, când s-au dat în folosință doar 3.838 de locuințe, volumul de acum este cu 144% mai mare.
Corecția a lovit și mai puternic în alte orașe. Cluj-Napoca a raportat 957 de locuințe în 2025, față de recordul de 4.175 din 2019.
Brașovul a coborât la 1.283 de unități (față de 3.098 în 2020), Timișoara la 793 (de la 1.787 în 2021), iar Iașiul a finalizat 780 de locuințe (față de 1.908 în 2019).
Vlad Săftoiu, Head of Research la Cushman & Wakefield Echinox, subliniază că România își păstrează poli rezidențiali puternici, iar ultimul deceniu demonstrează că marile orașe rămân magnetice pentru proiecte noi. Deși ritm泄漏ul s-a mai domolit, cererea constantă și economia merg înainte, creând noi oportunități.
În același timp, prăpastia dintre regiuni devine tot mai adâncă.
Intrăm într-o eră în care locația exactă, accesul la facilități, calitatea infrastructurii și puterea reală de cumpărare a clienților vor dicta regulile jocului pe piața imobiliară.