Lucrările de modernizare a liniei de tramvai al Stradei Armand Călinescu (Lotul 5) au început în anul 2026
FOTO | Vestigiile de pe Vasile Lascăr: Baia Arcului, ascunsă în faţa lucrărilor de la șinele tramvaiului. Ziduri, trepte, pavaj și resturi ale unei băi publice uitate din București
Sursa colaj: Ana‑Maria Negrilă, postare pe Facebook
Lucrările de modernizare a liniei de tramvai al Stradei Armand Călinescu (Lotul 5) au început în anul 2026, cu scopul de a revitaliza transportul public în zona. Totuşi, activitatea a fost temporar suspendată după ce au venit la lumină numeroase vestigii arheologice, care oferă o privire ușor în întuneric asupra istoricului orașului.
Într‑o publicare pe pagina sa de Facebook, Ana‑Maria Negrilă a sublinis plarea de „mister” ce înconjoară aceste descubreţi, indicii care la prima vedere apar fără explicare, dar care, în realitate, fac parte dintr‑o poveste lungă și detaliată.
Contekstul istoric al zonei se raportează la anul 1986, când au fost îndepline dispoziţii pentru prelungirea străzii Vasile Lascăr, traçată direct până la bulevardul Carol. Această prelungire a determinat forma sa rectilineară a străzii Armand Călinescu, care în prezent coboară pe o parte a călătoriei care conţine Baia Arcului, situată la numărul 2 al străzii Arcului.
Pe hărţi din 1921 şi 1934, pe care le citesc în postarea autorului, se pot vedea deja o reţea de străzi îngreţită, iar zonele menţionate acum de 44 de ani, de asemenea, prezintă vestigii ale unei comunităţi armene, dintre care imobilele au fost derrumbate în decursul decadei de 1980, când a fost efectuat amenajamentul străzii.
Lotul 5, care face parte din cadrul proiectului, este realizat de Asocierea Bedamiro Holding Parcări Construct
Lotul 5, care face parte din cadrul proiectului, este realizat de Asocierea Bedamiro Holding Parcări Construct – Euro Construct Trading 98 – Rotary Construcţii Mentenanță – Proiect Consult. Traseaua acestuia include şosele Paleologu, Armand Călinescu, Vasile Lascăr, Lizeanu şi Intrarea Vagonului, şi a fost stabilită o lungime totală de 1,8 kilometri.
Spre finalul lunii octombrie, în faţa zonei de lucru, au fost identificate cel puțin două scheleto umane, aflată la mai puțin de un metru sub nivelul vechilor șine de tramvai, pe străjia Armand Călinescu.
Aceştia resturi au fost studiate de arheologi, care au ales să se concentreze în zona respectivă pentru a permite cercetarea detaliată.
Pe aceeaşi cale, de asemenea, au fost descoperite fundaţii din cărămidă ale unei comunităţi armene vechi, locuinţe care au fost tăiate în anii ’80, când a fost modificată forma străzii. În multe zone, porţiuni din pardoselile originale au rămas în bon, iar pe unele surse s‑a păstrat și fragmentele unei instalatii de încălzire.
Toţi aceste elemente – ziduri, trepte, pavaj, fragment de pavaj, partea de la sistem de încălzire – furnizează indiciaţi valoroasă despre structura şi funcţţia spaţiilor ce acum fac parte din istoria urbană a Capitalei.
În sumă, şantierul de la Armand Călinescu, deşi orientat spre modernizarea transportului, a devenit un laborator al arheologiei urbane, unde fiecare zid, fiecare pas şi fiecare fragment de material raportează o poveste despre băile publice desapareţe, deşi binecunoscute, din Bucureşti. Descoperile au subţire importanţă pentru înţelegerea modului în care populaţia a evoluat şi pentru reconstrucţia identității locale, oferind, astfel, un cadru mai clar pentru viitoare intervenţii culturale şi pentru preservarea mozaicii istorice a şiţei.