Un milion de litri de apă caldă pierduți în fiecare oră?!
ELCEN a lansat duminică un avertisment dur privind securitatea energetică a Bucureștiului, arătând că instalațiile din sistem sunt complet supraaglomerate.
Compania este nevoită să introducă în rețea aproape 1.900 de tone de apă caldă pe oră – adică 1.860.000 de litri – doar ca să compenseze uriașele pierderi lăsate în urmă de rețeaua operată de Termoenergetica.
Cifra uriașă trădează nu doar defecțiuni grave, ci și conducte fisurate sau lăsate deschise. Din cauza avariilor din sistemul administrat de Termoenergetica, apa caldă se scurge masiv în sol. Așa se face că agentul termic ajunge la robinetele bucureștenilor cu presiunea și temperatura compromise, lăsând cartiere întregi fără căldură și apă caldă.
În practică, o cantitate impresionantă de apă tratată cu eforturi uriașe de ELCEN se pierde pe drum, în rețeaua de transport și distribuție, înainte să apuce să încălzească locuințele oamenilor. Situația nu mai e de mult doar o problemă de confort, ci devine una de siguranță națională. ELCEN subliniază că aceste pierderi masive pun în pericol atât alimentarea populației, cât și producția de energie electrică și echilibrul întregului sistem energetic național.
Potrivit comunicatului transmis de ELCEN pe 8 noiembrie 2026, fluxul suplimentar de apă necesar este de 1.860 de tone pe oră. Când agentul termic pleacă din CET-uri, el se amestecă pe circuitul de întoarcere cu apa rece de aditivare, ceea ce duce inevitabil la prăbușirea temperaturii. Totuși, producătorul dă asigurări că n-a oprit niciodată furnizarea agentului termic.
Cifre alarmante la CET București-Sud!
Un caz șocant este cel de la CET București-Sud, unde fluxul de apă suplimentară depășește constant 900 de tone pe oră – adică peste 900.000 de litri pe oră, sau circa 15.000 de litri în fiecare minut. Ca să punem lucrurile în perspectivă, prevederile contractuale stabileau un flux suplimentar de cel mult 400 de tone pe oră și un debit accidental de 600 de tone pe oră.
În realitate, debitul înregistrat acum la CET Sud este de două ori mai mare decât cel contractat și cu aproximativ 50% peste limita maximă prevăzută pentru situații excepționale.
Instalațiile ELCEN sunt practic terorizate să gestioneze un volum care depășește orice limită de avarie.
Energia termică risipită în pământ din cauza avariilor echivalează cu producția unui bloc de 100 Gcal/h. Presiunea uriasă exercitată asupra CET-urilor pune în pericol direct echipamentele de producție a energiei electrice și termice.
Ce riscuri ascunde colapsul rețelei termice?
Consecințele acestei situații sunt împărțite în patru mari categorii de riscuri majore:
Utilizarea excesivă a instalațiilor de tratare a apei, care trebuie să proceseze volume gigantice ce depășesc orice regim normal de funcționare. 2. Creșterea masivă a consumului de energie, reactivi chimici și alte resurse tehnologice. 3. Uzura prematură a echipamentelor: pompele și instalațiile auxiliare funcționează permanent la turații maxime, fiind puse sub semnul întrebării fiabilitatea și disponibilitatea lor. 4.
Risc major de instabilitate operațională, în cazul în care pierderile continuă să crească, iar instalațiile nu vor mai face față cererii.
Aceste volume uriașe nu reprezintă sub nicio formă un consum normal, ci reflectă o rețea grav bolnavă, ale cărei dezechilibre trebuie peticite non-stop de ELCEN. Problema lovește însă mult mai adânc.
Unitățile ELCEN funcționează în regim de cogenerare, producând simultan energie termică și electricitate pentru Sistemul Național și pentru alimentarea Capitalei. O supraaglomerare de asemenea proporții amenință direct stabilitatea energetică a României.