Ce bagaj emoțional poartă copiii?
Intoxicațiile cu substanțe psihoactive lovesc cel mai tare copiii care trăiesc în vulnerabilitate socială. Așa arată analiza prezentată recent de dr.
Viorela Nițescu, șefa secției de Toxicologie de la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Grigore Alexandrescu” din București.
Într-o intervenție publică, specialistă a subliniat un detaliu îngrijorător: aproximativ unu din zece pacienți pediatrii internați pentru astfel de afecțiuni provin din sistemele de plasament sub protecția statului.
De ce persistă această problemă?
Punctul de vedere al doctorei Nițescu, exprimat într-o emisiune dedicată problemelor antidrog de pe Medika TV, scoate în evidență o realitate dureroasă. Acești minori nu sunt simpli consumatori ocazionali.
Ei vin la spital cu un bagaj de dificultăți emoționale și sociale, adesea în stări critice care necesită intervenție medicală intensivă și monitorizare prelungită. Medicii constată că cazurile legate de abandonul parental sau de deficiențe sociale majore prezintă cele mai complexe complicații clinice.
Datele statistice indică o stabilitate nelăudabilă a fenomenului. Procentul de 10% dintre adolescenții care dezvoltă dependențe sau suferă de efectele acute ale drogurilor și care aparțin categoriei celor protejați de stat pare constant, fără o tendință clară de scădere.
Cum se formează cercul vicios?
Dr. Nițescu explică această persistență prin natura profundă a problemelor. Mulți dintre acești tineri poartă o predispoziție genetică specifică, combinată cu tulburări psihice de fond.
Gestionarea acestor straturi multiple de fragilitate este o provocare majoră, deoarece intervenția nu se oprește la detoxificare, ci trebuie să abordeze și radăcinile psihologice ale dependenței.
Contactul direct cu aceste situații are loc aproape săptămânal, implicând o colaborare strânsă cu Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului. Deși autoritățile depun eforturi pentru a asigura continuitatea tratamentului – prin trimiterea în servicii de psihiatrie, psihoterapie și monitorizare –, procesul rămâne dificil. O altă dimensiune critică este instabilitatea vieții acestor minori. Predispuse la episoade de absență din centrele de plasament, ele sunt adesea găsite pe străzi și readuse în sistem, într-un cerc vicios care le crește expunerea la riscuri.
Există și riscul ca acești tineri să fie integrați în lanțul de distribuție a substanțelor, servind uneori ca intermediari.
Doar sărăcia cauzează abuzul?
Imaginea completă a intoxicărilor pediatrice nu se limitează la copiii din centrele sociale.
Restul pacienților provin dintr-o gamă largă de medii sociale. Printre ei se numără și elevi cu performanțe academice excelente, care par protejați de succesul școlar. În multe dintre aceste familii, specialistă observă o paradoxală abundență de resurse, descriind mediul familial ca având „prea multe posibilități la îndemâna copilului”.
Această disponibilitate excesivă de mijloace materiale sau de libertate poate contribui la explorarea prematură a substanțelor, chiar și în rândul copiilor din clasele sociale avantajoase.
Ce a alertat dr. Nițescu?
Avertismentul profesional a fost emis în contextul actualei date, 25 septembrie 2026, când știrile au fost publicate de agenția News. ro.
Mesajul transmis de conducerea secției de toxicologie este unul de alertă, îndemnând la o atenție sporită asupra segmentului de copii din plasament. Aceștia rămân în centrul atenției medicale din cauza gravității acute a afecțiunilor lor. Articolul subliniază importanța integrării asistenței sociale cu cea medicală pentru a aborda eficient criza de sănătate a acestor tineri vulnerabili.
Declarațiile doctorei Nițescu oferă o perspectivă nuanțată asupra epidemiologiei consumului de droguri la vârsta adolescenței în România.