Local

Bucureștiul, pe un rușinos loc 39 în Europa la calitatea aerului!

Bucureștiul, pe un rușinos loc 39 în Europa la calitatea aerului!

Nota F pentru aerul din Capitală?

Capitala României a ajuns pe locul 39 din 40 în clasamentul european al calității aerului, fiind depășită doar de Atena.

Această poziție rușinoasă vine în urma unei analize realizate de 2 Celsius pentru campania Clean Cities 2026, un studiu care a luat la rând 40 de metropole de pe continent.

Bucureștiul a încasat o notă de trecere ca vai de lume — F, cea mai slabă din tot studiul. Orașul nostru se află în fruntea nefericitului clasament al celor 18 localități unde datele arată clar depășiri la toate cele patru limite europene stabilite pentru anul 2030.

Mai exact, suntem între Zagreb și Atena, cu un scor de doar 29,8% din maximumul posibil. La polul opus, Copenhaga, Stockholm și Helsinki domină podiumul, fiind singurele orașe care bifează deja toate cerințele europene de mediu.

La baza acestei radiografii stau datele Agenției Europene de Mediu, care au cântărit nivelul poluării, distanța până la noile praguri, evoluția din ultimul deceniu și măsurile luate pentru transportul urban.

De unde vine aerul irespirabil?

Un pericol uriaș îl reprezintă concentrația de dioxid de azot. Bucureștiul are a treia cea mai mare valoare medie dintre orașele analizate, suflându-se în ceafă doar de Atena și Torino.

Media pe ultimii trei ani a ajuns la 32,2 micrograme pe metru cub — cu 61% peste limita europeană de 20 de micrograme impusă pentru 2030.

Vinovatul numărul unu? Traficul rutier sufocant, arată analiza 2 Celsius.

Nici la capitolul particule fine PM₂,₅ nu stăm mai bine.

Valoarea medie din Capitală a fost de 15,8 micrograme pe metru cub, adică o depășire cu aproape 60% față de noul prag european de 10 micrograme.

Deși dioxidul de azot a scăzut cu 27,5% în ultimii zece ani, ritmul nostru e mult sub media de 35,1% înregistrată în celelalte orașe din studiu.

Unde sunt pistele pentru biciclete?

La capitolul mobilitate urbană, datele sunt pur și simplu de a râd-plânge: doar 7% dintre arterele principale ale Bucureștiului au piste de biciclete protejate, în timp ce media europeană din studiu ajunge la 33%. Mai mult, Capitala noastră se menține rușinos în topul celor zece orașe care n-au catadixit să implementeze „străzi școlare” — acele zone fără mașini din jurul școlilor, gândite să protejeze copiii.

Totuși, la electrificarea transportului public mai salvăm din onoarea orașului: suntem în top zece, autobuzele electrice și troleibuze reprezentând 29% din flota analizată.

În fața acestui tablou sumbru, Asociația 2 Celsius cere autorităților locale să vină urgent cu un calendar clar: restricționare pentru mașinile poluante, străzi școlare și extinderea masivă a pistelor protejate. Între timp, Primăria Capitalei dezbate cu Banca Europeană pentru Reconstructie și Dezvoltare o zonă cu emisii reduse pentru întreg orașul.

Proiectul e însă abia în faza de planificare, în timp ce termenul limită pentru ca directiva europeană să intre în legislația noastră este 11 decembrie 2026.

2 Celsius este partenerul local Clean Cities și membru al federației Transport & Environment (T&E), militând pentru un București în care să putem respira, cu străzi sigure și transport verde. Articolul a apărut inițial în PRESShub.

Sursă: PressHub