Ce se măsoară și cine respectă normele?
Bucureștiul a primit nota F. Este cea mai slabă notă posibilă în clasamentul european „Free to Breathe” din 2026, publicat de inițiativa Clean Cities.
Capitala s-a situat pe locul 39 din 40 de orașe analizate, cu un scor de doar 17,9 puncte din 100. Singurul oraș care a făcut mai prost a fost Atena.
Studiul descrie situația ca un adevărat dezastru pentru bucureșteni.
Conform comunicatului transmis marți agenției AGERPRES, Bucureștiul face parte din grupul celor 18 localități care nu respectă niciuna dintre cele patru norme actualizate ale Uniunii Europene privind puritatea aerului.
Aceste regulamente devin obligatorii începând cu 2030.
Analiza a inclus 40 de centre urbane majore din Europa, folosind datele Agenției Europene de Mediu.
Evaluarea s-a concentrat pe patru aspecte: nivelul actual al poluării, aderarea la pragurile din Directiva revizuită privind calitatea aerului (AAQD), evoluția din ultimii zece ani și acțiunile în domeniul transporturilor.
De ce Bucureștiul respiră greu?
Doar trei municipalități din zona nordică a continentului respectă în prezent noile cerințe: Copenhaga, aglomerația urbană a Stockholmului și zona metropolitană Helsinki. Celelalte 37 de orașe, adică 93% din eșantion, riscă să depășească limitele legale impuse până în 2030.
Datele arată că Bucureștiul înregistrează a treia cea mai ridicată concentrație de dioxid de azot (NO2) dintre cele 40 de localități. Media calculată pe trei ani atinge 32,2 micrograme pe metru cub, valoare situată imediat după Atena și Torino. Acest nivel depășește cu peste 60% plafonul european stabilit pentru 2030, care este de 20 micrograme pe metru cub. Principala sursă a acestui compus chimic este traficul rutier intens.
În plus, particulele fine PM2.5 din Capitală sunt cu aproape 60% peste noua limită legală. Media înregistrată este de 15,8 micrograme pe metru cub, comparativ cu plafonul european de 10 micrograme pe metru cub pentru 2030.
Pe plan pozitiv, concentrația de NO2 a scăzut cu 27,5% în București în decursul ultimului deceniu. Totuși, acest procent este mai mic decât media de 35,1% observată la orașele analizate.
Din punct de vedere al progresului, Capitala se clasează pe poziția a 35-a din 40.
O deficiență majoră este lipsa oricărei „străzi școlare” în București. În jurul instituțiilor de învățământ nu există nicio arteră lipsită de trafic.
Capitala se alătură altor nouă orașe din clasament care se confruntă cu aceeași problemă. De asemenea, doar 7% dintre drumurile principale dispun de piste de biciclete protejate, față de o medie europeană de 33%. La acest indicator, Bucureștiul se află pe locul trei de la coadă.
Progres timid, lipsă de infrastructură!
Un aspect notabil este electrificarea transportului public. 29% din flota de autobuze este compusă din modele electrice și troleibuze, o cifră ce depășește media de 27%. Astfel, Bucureștiul intră în primii zece la acest capitol, conform documentului citat.
Ca contrast, orașe precum Stuttgart, Londra, Paris și Copenhaga au reușit să diminueze semnificativ poluarea în ultimii zece ani prin implementarea zonelor cu emisii scăzute, achiziția de autobuze electrice, instituirea străzilor școlare și dezvoltarea rețelelor de piste pentru bicicliști.
Mai multe municipalități au reușit să reducă nivelurile de NO2 cu peste o treime.
Bucureștiul are în plan o zonă cu emisii reduse (LEZ) care ar urma să acopere întregul teritoriu al orașului.
Proiectul este dezvoltat de Primăria Capitalei în colaborare cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD). Implementarea și proiectarea acestei măsuri ar trebui finalizate în aproximativ doi ani, însă până în prezent planul nu a fost pus în aplicare. Statele membre ale UE trebuie să transpună directiva revizuită în legislația națională până la data de 11 decembrie 2026.
Asociația 2 Celsius, partenerul local al campaniei Clean Cities, solicită autorităților centrale și locale punerea în practică imediată a zonei cu emisii reduse, cu un calendar clar pentru restricționarea vehiculelor cele mai poluante. Se cere, de asemenea, introducerea străzilor școlare fără trafic, crearea unei rețele continue de piste protejate pentru biciclete pe arterele principale, continuarea electrificării transportului public și adoptarea unei foi de parcurs naționale ambițioase pentru calitatea aerului, fără prelungirea termenelor până în 2035.
Clasamentul „Clean Cities” pentru 2026 acoperă 40 de orașe europene importante, bazându-se pe datele Agenției Europene de Mediu și o evaluare calitativă a anumitor politici urbane. Acesta nu constituie o verificare formală a conformității legale, ci folosește o metodologie standardizată pentru comparabilitate.