De ce amenințarea e reală?
Primarul Borsec, Mik József, a lansat un avertisment clar: orașul riscă să piardă statutul de localitate urbană dacă nu se aplică o excepție pentru stațiunile balneoclimaterice. Într-o declarație trimisă AGERPRES, edilul a subliniat că o restructurare administrativă nu poate fi dictată doar de cifrele demografice, ignorând importanța economică și turistică a acestor destinații.
Borsec deține statutul de oraș din 1956. Dacă nu se aplică o excepție specifică pentru stațiunile balneoclimaterice, localitatea riscă să fie coborâtă la rang de comună.
Ce pune în pericol statutul?
Mik József argumentează că aceste destinații atrag anual zeci sau chiar sute de mii de vizitatori, ceea ce impune o infrastructură robustă și servicii publice adecvate.
Orașul dispune de o bază modernă de tratament și spa, pârtii de schi, servicii turistice diversificate și o industrie de îmbuteliere a apei minerale, sector care generează locuri de muncă nu doar pentru rezidenții locali, ci și pentru locuitorii din comunele vecine.
Un altă argumentare crucială se referă la autonomia financiară a municipalității.
Autofinanțare și sustenabilitate!
Primarul a precizat că Borsecul generează aproximativ 18 milioane de lei din venituri proprii, o sumă care se traduce în circa 7.500 de lei per locuitor.
Această capacitate de autofinanțare depășește necesitățile de funcționare a administrației locale, demonstrând că viabilitatea unei localități trebuie evaluată prin prisma contribuției economice și a perspectivelor de dezvoltare, nu doar prin numărul de rezidenți înregistrați.
Impactul asupra turismului?
Mik József avertizează că scăderea de nivel administrativ ar lovi direct sectorul turistic, deja afectat de mai multe decizii nefavorabile. El consideră că statul trebuie să continue să investească în revitalizarea acestor centre, care generează activitate economică și atrag vizitatori.
„Retrogradarea administrativă a stațiunilor balneoclimaterice ar risca să slăbească tocmai acele centre turistice și economice în care statul a investit”, a subliniat primarul.
Critica la reforma?
Critica se extinde și asupra modului în care este concepută reforma. Comasarea localităților fără a se consulta prealabil locuitorii este considerată de edil „inacceptabilă”.
„Consider că prin această reorganizare gândită în mare grabă s-ar crea un haos de care chiar nu avem nevoie în momentul de față”, a afirmat Mik József, cerând ca orașele-stațiune să nu fie incluse automat în procesul de reformă bazat pe un simplu criteriu demografic.
Contextul reformei PSD?
Contextul reformei propuse de PSD include o restructurare administrativ-teritorială amplă, care viză comasarea comunelor mici și retrogradarea orașelor cu mai puțin de 10.000 de locuitori.
Potrivit proiectului, comunele cu sub 3.000 de locuitori ar putea fi comasate obligatoriu, în timp ce orașele sub pragul de 10.000 rezidenți ar putea deveni comune sau fi unite cu alte localități.
Evaluarea se bazează pe șase criterii: populația, sustenabilitatea economică, capacitatea administrativă, conectivitatea, accesul la servicii de bază și calitatea serviciilor publice.
Câte localități sunt în pericol?
Conform datelor recensământului din 2021, 148 de orașe și municipii au sub 10.000 de locuitori și sunt expuse riscului retrogradării.
Printre ele se numără stațiuni celebre precum Sinaia, Predeal, Bușteni, Eforie și Băile Herculane. Proiectul, coordonat de europarlamentarul Dragoș Benea, ar putea afecta aproximativ 1.600–1.700 de unități administrativ-teritoriale, cu posibilitatea desființării a 700–900 de primării. Documentul ar fi finalizat până în martie 2027, iar modificările ar intra în vigoare după expirarea actualelor mandate locale, în 2028.