De ce s-a mers pe șantier?
Primarul Ciucu justifică haosul din Capitală: „Prefer critici pentru efort decât tăcere pentru inactivitate”
Vineri seara, pe Digi24, Ciprian Ciucu a explicat de ce tramvaiele din București circulă greu și de ce orașul pare un șantier permanent.
Discuția s-a concentrat pe stadiul lucrărilor la căile feroviile feroviare și logica din spatele deciziei de a lansa simultan mai multe fronturi de șantier.
Edilul a clarificat că inițierea acestor intervenții masive a fost impusă de o necesitate urgentă. El a arătat că vehiculele rutiere, achiziționate atât în mandatul predecesorului său, cât și în perioada sa actuală, circulau pe suprafețe de beton degradat.
Ciucu a subliniat că nu exageră atunci când afirmă că în anumite secțiuni ale traseelor, șinele metalice dispăreau complet. Această stare ducea la deteriorarea rapidă a materialului rulant, iar defecționarea mașinilor atrăgea, automat, pierderea termenelor de garanție.
Conform estimărilor primarului, intervențiile efectuate acoperă o datorie de infrastructură acumulată de aproximativ 50 de ani, perioadă în care nu au mai fost realizate astfel de reparații majore, lăsând tramvaiele fără o rută de circulație corespunzătoare.
O altă motivație esențială invocată de Ciucu este menținerea finanțărilor externe și a autorizațiilor administrative. El a explicat că, deoarece o parte din proiecte se aflau într-o stare de stagnare, amânarea lucrărilor ar fi condus la expirarea avizelor obținute și la pierderea fondurilor europene alocate specific.
Lipsa intervenției imediate ar fi lăsat orașul cu aceeași problemă fundamentală: lipsa drumului pe care să circule tramvaiele. Prin urmare, strategia a vizat stabilizarea sistemului, începând cu baza, adică infrastructura. Ciucu a recunoscut disconfortul resimțit de cetățeni, dar le a cerut răbdare, argumentând că acest efort este necesar pentru a evita consecințele negative ale inactivității.
Cât va dura haosul?
Primarul a adăugat că alternativa de a desface șantierele unul câte unul, la rândul lor, era posibilă, dar doar dacă se respectau strict termenele tehnice.
Dacă fiecare etapă nu era finalizată la timp, se ajungea inevitabil într-un punct critic în care trebuiau lansate toate lucrările simultan, risipindu-se bugetele, proiectele și chiar documentația tehnică.
Ciucu a preferat această abordare agresivă, declarând că îi este mai ușor să suporte critica publicului pentru activitate intensă decât pentru lipsa oricărei mișcări. El a asigurat că, odată cu închiderea șantierelor, condițiile de circulație se vor ameliora semnificativ, iar suferința prezentă va fi considerată justificată.
Complexitatea intervențiilor a fost subliniată ca fiind direct proporțională cu vechimea rețelei existente.
Primarul a notat că este simplu pentru administratori să evite problemele prin neacțiune, însă ritmul urbanismului modern nu permite mai multă amânare. Infrastructura uzată și problemele acumulate pe parcursul unor ani de neglijență au dus la o explozie a necesităților de reparație.
Referitor la orizontul temporal al finalizării, Ciucu a precizat că duratele variază în funcție de gradul de dificultate.
Unele secțiuni vor fi operate în câteva luni, cu predarea la începutul anului următor, în timp ce altele necesită un an întreg. În cazul intervențiilor extrem de complicate, termenele se vor prelungi. Concluzia sa finală a fost că, indiferent de durata, esențial este realizarea lucrărilor corecte pentru beneficiul orașului.