Propunerea oferită de Comisia Europeană, anunțată în iulie 2025 și detaliată ulterior în septembrie
Statele membre pregătesc reducere de peste 100 de miliarde din bugetul UE 2028-2034
Negocierile privind viitorul cadru financiar multianual al Uniunii Europene au intrat într-o fază esențială, în care statele membre încearcă să găsească un teren comun asupra dimensiunii și direcției bugetului comunitar pentru perioada 2028-2034. În aceste condiții, unele țări au început să anticipeze o scădere semnificativă a sumei propusă inițial de Comisie.
Conform surselor citate de Politico, guvernele celor mai importante state membre care contribuie la bugetul UE au dezvoltat un nou document de negociere, care ar putea fi prezentat de către Președinția irlandeză a Consiliului în cursul acestui an. Acest instrument ar trebui să reprezinte baza pentru discuțiile care vor urma în perioada următoare.
Propunerea oferită de Comisia Europeană, anunțată în iulie 2025 și detaliată ulterior în septembrie, estimează că resursele financiare necesare pentru următorii șapte ani vor atinge o valoare aproximativ egală cu două mii de miliarde de euro în prețuri curente. Aceasta corespunde aproximativ 1,26% din produsul național brut întregii Uniuni Europene. Totuși, unele țări au exprimat îngrijorarea că acest nivel este excesiv, în special într-o perioadă în care presiunile asupra bugetelor naționale sunt tot mai mari.
Printre statele care susțin o reducere a cheltuielilor se numără Germania, Danemarca, Țările de Jos, Austria, Suedia și Finlanda. Aceste guverne au solicitat ca discuțiile să plece de la un cadru care să fie sustenabil din punct de vedere al contribuțiilor naționale. Potrivit datelor disponibile, acest grup și-a exprimat dorința ca suma totală să fie redusă cu câteva sute de miliarde de euro comparativ cu cea inițială.
Conflictul este deosebit de pronunțat în ceea ce privește sectorul agricol
Această poziție reflectă o tensiune mai amplă legată de modul în care fondurile europene trebuie să fie direcționate. Într-o eră în care Uniunea trebuie să acorde atenție simultanlor provocări – cum ar fi apărarea colectivă, transformarea economică, securitatea energetică, gestionarea migrației, trecerea către economii cu emisii reduse de carbon, inovația și cercetarea – crearea unui echilibru bugetar se dovedește extrem de complexă.
Pe celălaltă parte a baricadei se află o alianță formată din 17 state membre, cunoaște sub denumirea de „Prietenii Coeziunii”. Această grupare, care include Italia, Spania și Polonia, apără menținerea unui buget european puternic și susține că fondurile destinate dezvoltării regionale sunt cruciale pentru a reduce disparitățile economice dintre diferitele zone ale continentului.
Conflictul este deosebit de pronunțat în ceea ce privește sectorul agricol. Propunerea Comisiei Europene păstrează Politica Agricolă Comună ca element central al arhitecturii bugetare, însă o integrează într-un sistem mai extensiv bazat pe planuri naționale și regionale de parteneriat. Astfel, finanțarea destinată agriculturii, coeziunii, pescuitului și altor domenii cheie ar fi gestionată într-un mod mai flexibil și adaptabil.
În plus, Consiliul European a înregistrat deja progrese importante în acest domeniu. În luna iunie, statele membre au reușit să ajungă la un acord parțial referitor la mecanismele de coeziune, iar la data de 29 septembrie au stabilit o poziție comună pentru viitorul sprijin european acordat pescuitului și acvaculturii. Aceste pași reprezintă semnale pozitive pentru continuarea discuțiilor, chiar dacă provocările rămân substanțiale.
Totuși, modificarea dimensiunii bugetului poate avea implicații profunde asupra priorităților Uniunii Europene. Dacă bugetul va fi redus semnificativ, atunci anumite inițiative majore pot fi afectate sau poate fi necesară o realocare a resurselor existente. În acest context, Parlamentul European este așteptat să își clarifice poziția cât mai curând posibil, pentru a nu încetini pasul următor în negocieri.