Ce măsuri-cheie propune Darău pentru creșterea reală a turismului?
Sectorul turistic din România se pregătește pentru o transformare structurală semnificativă în 2027, conform viziunii prezentate de Irineu Darău, șeful Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului. La lansarea documentului strategic „Carta Albă a Turismului din România 2026”, ministrul a subliniat importanța a două măsuri cheie, pe care le numește „bule de oxigen” esențiale pentru redresarea industriei: reinstalarea primei de incoming pentru turiștii străini și o flexibilizare a legislației privind contractele de muncă, adaptată sezonierității din domeniu.
Ministrul a insistat pentru menținerea programului de vouchere de vacanță, spune că stabilitatea acestui mecanism este crucială pentru încrederea agenților economici. Propune ca programul să aibă o perspectivă clară și predictibilă pe termen mediu, acoperind cel puțin următorii doi sau trei ani. În paralel, accentul pus pe promovarea României în cadrul târgurilor internaționale de turism este considerat vital pentru diversificarea surselor de venit. Scopul final este reducerea dependenței excesive de piața internă, atragând un flux mai consistent de vizitatori din afara granițelor naționale, ceea ce ar consolida rezilența economică a sectorului.
În discursul său, Darău a argumentat că, pentru a genera creștere reală și a îmbunătăți marjele de profit, industria trebuie să se concentreze pe segmentul de incoming. A estimat că alocarea unor fonduri din bugetul de stat pentru restabilirea primei de incoming reprezintă o investiție judicioasă.
Un turist internațional care vizitează țara noastră generează un impact financiar mult mai mare decât câteva zeci de euro, contribuind direct la veniturile din industria hotelieră și de alimentație publică (HoReCa) și, implicit, la colectarea taxelor și impozitelor către stat.
Flexibilitatea contractuală reprezintă a doua pârghie majoră identificată de ministru. Având în vedere natura sezonieră a activităților turistice, companiile din HoReCa au nevoie de cadre legale care să le permită ajustarea rapidă a forței de muncă.
Darău a promis că va negocia cu reprezentanții industriei pentru a găsi soluții pragmatice, evitând abordările populiste și ținând cont de constrângerile bugetare actuale. Aceste măsuri sunt văzute ca fiind indispensabile pentru ca anul viitor să fie recunoscut ca moment de inflexiune pozitivă pentru turism și HoReCa.
Reglementări vechi de 30 de ani blochează creșterea turismului!
Contextul actual, marcat de multiple crize suprapuse, impune o reziliență sporită din partea antreprenorilor, dar și o atitudine mai puțin restrictivă din partea statului. Funcionarul public a remarcat progresele remarcabile în domeniul digitalizării, evidențiind faptul că mulți operatori adoptă deja tehnologii avansate. Datele din cercetările recente arată că 85% dintre actorii din turism utilizează instrumente digitale, iar peste 80% dețin site-uri web proprii. Mai mult, 53% dintre aceștia integrează deja inteligența artificială în procesele de promovare, comunicare cu clienții și optimizare operațională internă.
Reglementările juridice vechi, care aveau la bază standarde din urmă cu 20-30 de ani, au fost actualizate pentru a reflecta realitatea digitală, făcând tehnologia o componentă obligatorie în multe cazuri. Eficiența acestor investiții este confirmată de 87,6% dintre participanții care au raportat rezultate eficiente sau foarte eficiente.
Totuși, sectorul se confruntă cu provocări serioase: scăderea numărului de turiști, presiunea asupra costurilor și veniturilor, precum și o instabilitate fiscală și legislativă percepută de peste 90% dintre operatorii gestionabili ca fiind o problemă majoră.
Deși capacitatea de cazare a cunoscut o expansiune spectaculoasă în ultimii ani, aceasta nu se traduce automat într-o performanță turistică superioară. Județe precum Maramureș, Alba, Cluj, Gorj sau Ilfov au înregistrat creșteri ale capacităților de cazare cuprinse între 20%, 30% și chiar 60%. Darău califică aceste cifre ca pe o dovadă de reziliență, dar subliniază că numărul camerelor disponibile nu este echivalent cu numărul turiștilor care le ocupă, mai ales în perioade de dificultăți economice.
Este necesar să se creeze mai multe motive pentru care un vizitator să aleagă România, să prelungă șederea și să-și crească cheltuielile locale.
Pentru a atinge acest obiectiv, este imperativ să se dezvolte produse turistice mai atractive și servicii de calitate superioară, valorificând segmentele de piață care au stagnat până acum. Cu toate acestea, ministrul a emis și o avertizare: există o tendință alarmantă de înființare a unui număr foarte mare de Organizații de Management al Destinației (OMD-uri).
Aproape jumătate dintre comunele din România se află în curs de autorizare pentru astfel de structuri, ceea ce ridică întrebări privind eficiența și coordonarea acestor entități administrative în noul peisaj turistic.