De unde a pornit această anchetă fiscală?
Prejudiciu uriaș adus bugetului public prin scheme financiare cu agenții de plasare a forței de muncă din Asia
O schemă ilegală prin care cinci companii ce se ocupă cu recrutarea și plasarea personalului asiatic pe piața din România au diminuat fictiv dările către stat cu o sumă ce trece de 6,2 milioane de lei a fost demascată de inspectorii Direcției Generale Antifraudă Fiscală (DGAF), structură aflată în subordinea ANAF. Într-un raport dat publicității vineri, autoritățile arată că aceste entități economice au înregistrat în propria contabilitate facturi fictive cu o valoare totală de peste 32 de milioane de lei.
Aceste sume uriașe reprezentau, în acte, avansuri și diverse prestări de servicii a căror prestare reală nu a putut fi dovedită în niciun fel.
Inspectorii antifraudă atrag atenția că simpla existență a unui document fiscal, chiar dacă acesta este transmis prin intermediul platformei oficiale RO e-Factura, nu reprezintă o dovadă indubitabilă a realizării efective a unei tranzacții. Pentru ca o companie să poată beneficia legal de deducerea taxei pe valoarea adăugată sau de scăderea bazei de impozitare, este absolut obligatoriu ca tranzacțiile să aibă un caracter real și să fie susținute de dovezi concrete.
Reprezentanții DGAF au subliniat că acțiunile de control vor continua în toate sectoarele economice care prezintă o vulnerabilitate crescută la evaziune, scopul fiind atât securizarea banilor publici, cât și menținerea unui mediu de afaceri concurențial și corect pentru toți actorii din piață.
Ancheta a pornit de la o evaluare a indicatorilor de risc fiscal, context în care inspectorii au analizat documentele emise către cele cinci agenții de recrutare de către alte trei entități juridice partenere. Deși în actele contabile aceste tranzacții figurau ca plăți în avans și servicii contractate, inspectorii de specialitate au concluzionat că operațiunile economice nu s-au derulat niciodată în realitate.
Firmele controlate nu au fost capabile să prezinte documente justificative care să ateste că activitățile facturate au fost transpuse în practică și, de asemenea, s-a constatat că sumele trecute pe facturi nu au fost achitate niciodată către furnizori.
Prin introducerea acestor documente fictive în registrele contabile, companiile vizate au generat cheltuieli artificiale și au dedus ilegal TVA, diminuându-și substanțial taxele datorate trezoreriei. Această metodă a permis beneficiarilor să raporteze în mod constant sume negative de plată la capitolul TVA.
Există conexiuni strânse între firmele implicate?
În urma recalculărilor efectuate de inspectorii financiari, au fost stabilite obligații de plată suplimentare de peste 6,2 milioane de lei, sumă ce reunește taxa pe valoarea adăugată, impozitul pe profitul realizat și taxele pe dividende.
Nereguli majore au fost descoperite și în dreptul celor trei firme care au emis documentele fiscale. Inspectorii au constatat că unele dintre acestea figurau ca fiind radiate, intrate în insolvență sau declarate inactive de către fisc. Aceste stări juridice erau complet incompatibile cu volumul uriaș al afacerilor înscrise în actele de facturare.
Investigația a relevat, de asemenea, existența unor conexiuni strânse între toate firmele implicate în acest circuit, existând indicii clare că întreaga rețea era controlată de aceiași factori de decizie din umbră. Mai mult, o parte dintre persoanele care figurau în documentele oficiale ca administratori nu aveau habar de activitatea curentă a societăților pe care le reprezentau și nu au putut oferi nicio justificare coerentă cu privire la tranzacțiile financiare derulate.
Conform analizei realizate de inspectori, facturile încărcate în sistemul național RO e-Factura au avut rolul de a crea o mască de legalitate peste operațiunile fictive și de a plasa datoriile fiscale de la o entitate la alta, printr-un circuit comercial creat artificial. Practic, companiile care colectau taxa pe valoarea adăugată de la clienții finali ai forței de muncă evitau să vireze acești bani la bugetul de stat. Ele își reduceau datoria prin compensarea cu TVA-ul deductibil înscris în facturile provenite de la celelalte verigi ale rețelei, deși activitățile respective erau complet fictive.
Înregistrarea în contabilitate a unor operațiuni comerciale care nu au un corespondent în realitate atrage după sine calcularea unor debite fiscale suplimentare.
Totodată, în raport cu gravitatea abaterilor identificate, inspectorii fiscali pot sesiza organele de urmărire penală.
ANAF a ținut să precizeze că scopul acestor acțiuni de control este dublu: demontarea rețelelor de fraudă și recuperarea integrală a sumelor cu care a fost prejudiciat bugetul general consolidat.