Despre ce operațiune este vorba?
Frauda fiscală cu facturi fictive de peste 32 de milioane de lei: Schema ilicită folosită în sectorul muncii asiatice
Reprezentanții DGAF au atras atenția că o simplă factură nu oferă, în mod automat, acoperire legală pentru avantaje de natură fiscală sau pentru operațiuni comerciale legitime. Diminuarea masei impozabile, alături de exercitarea dreptului de a deduce TVA, pot fi efectuate exclusiv pe baza unor tranzacții reale, ce pot fi dovedite prin înscrisuri justificative corespunzătoare.
În situația în care în evidențele contabile sunt introduse acte care nu au la bază operațiuni economice efective, inspectorii vor stabili sarcini fiscale adiționale. Totodată, în funcție de caracterul și severitatea abaterilor descoperite, cazurile pot fi redirecționate către instituțiile de urmărire penală.
În cadrul acestei operațiuni, inspectorii au descoperit că sistemul informatic național RO e-Factura a fost utilizat abuziv pentru a simula o stare de legalitate și pentru a muta succesiv obligațiile către stat, deși tranzacțiile nu aveau nicio rațiune economică. Mecanismul funcționa astfel: companiile care încasau TVA-ul provenit de la clienții finali ai serviciilor de recrutare evitau virarea sumelor către trezoreria statului. Acestea își anulam datoriile prin deducerea taxei din documentele false emise de alte entități economice, interpuse pe diferite niveluri ale unei filiere comerciale fictive.
Conform datelor oficiale oferite de DGAF: „Utilizarea analizei de risc combinată cu verificările de pe teren ne oferă posibilitatea de a deconspira aceste scheme prin care sunt simulate operațiuni comerciale cu unicul scop de a reduce taxele datorate. Direcția Antifraudă își va menține prezența activă în sectoarele economice vulnerabile, având ca obiectiv principal securizarea veniturilor publice și garantarea unei concurențe loiale între toți contribuabilii.” Activitățile de inspecție derulate de organele de control au ca scop central detectarea și probarea rețelelor de evaziune, alături de recuperarea integrală a sumelor cu care a fost prejudiciat bugetul național.
Procesul de evaluare derulat de structura antifraudă a scos la iveală nereguli majore și în dreptul celor trei firme care au eliberat documentele contabile.
Acestea aveau un statut juridic și fiscal complet incompatibil cu derularea unor afaceri de o asemenea amploare, fiind înregistrate situații de insolvabilitate, suspendare a activității sau chiar radiere din registre.
Ce verificări au declanșat inspectorii antifraudă?
Pe lângă aceste aspecte, controalele au arătat existența unor conexiuni strânse între firmele implicate, care erau controlate din umbră de același grup de persoane.
De altfel, unii dintre administratorii figurați oficial în acte nu au fost capabili să ofere detaliile de bază despre funcționarea companiilor pe care le reprezentau și nici nu au putut justifica operațiunile financiare înregistrate.
Verificările declanșate în baza indicatorilor de risc de către inspectorii Direcției Generale Antifraudă Fiscală, din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală, au scos la lumină o rețea prin care cinci companii specializate în aducerea și plasarea personalului din țările asiatice au prejudiciat statul cu o sumă ce depășește 6,2 milioane de lei. În contabilitatea firmelor cercetate au fost introduse documente contabile emise de alte trei societăți partenere, valoarea totală a acestora depășind pragul de 32 de milioane de lei.
Sumele figurau ca plăți în avans sau prestări de servicii fictive.
Valoarea totală a creanțelor fiscale stabilite în plus de către reprezentanții autorității fiscale trece de 6,2 milioane de lei, în această sumă fiind incluse taxa pe valoarea adăugată, impozitul pe profit, dar și impozitul aferent dividendelor.
În urma analizării documentelor, echipa de control a constatat că aceste facturi nu aveau la bază prestații reale, scopul unic al înregistrării lor fiind umflarea artificială a cheltuielilor și obținerea de deduceri necuvenite de TVA. Concluziile inspectorilor DGAF arată că: – sumele consemnate în facturi nu reprezentau servicii reale și au rămas neachitate în derularea raporturilor financiare; – companiile nu au putut prezenta acte doveditoare pentru serviciile trecute în documente;
– au lipsit complet probele care să ateste că prestațiile respective au fost executate în realitate; – trecerea în contabilitate a acestor acte a creat TVA deductibilă necuvenită, distorsionând obligațiile de plată către bugetul public; – firmele beneficiare au raportat în mod constant solduri negative la capitolul TVA în declarațiile depuse periodic.