Economie

Curtea Constituțională va judeca destituirea automată a polițistului

Curtea Constituțională va judeca destituirea automată a polițistului

De ce a ajuns cazul la Curte?

Curtea Constituțională va judeca dacă destituirea automată a polițistului este legală

Tribunalul Bihor, prin Secția a III-a Contencios Administrativ și Fiscal, a trimis o sesizare către Curtea Constituțională. Această mișcare a fost formalizată prin o încheiere emisă pe 4 noiembrie 2026, în cadrul dosarului cu numărul 4399/111/2025. Instanța a pus sub semnul întrebării legalitatea articolului 10, alineatul 4, teza întâi, din Legea nr. 360/2002, care reglementează statutul personalului din poliție. Această normă a fost analizată în raport cu mai multe dispoziții fundamentale ale legii supreme, și anume articolele 1 (alineatele 3 și 5), 16, 21, 24, 41, 53 și 148 (alineatele 2 și 4).

Ce spune legea despre destituire?

Motivul acestei sesizări a fost o acțiune în instanță inițiată de o reclamantă, apărută juridic de avocatul Diana Lele, aparținând Baroului Bihor. Obiectul litigiului era anularea unei decizii de destituire din corpul de poliție. În minuta publicată pe site-ul instanțelor, se consemnează că cererea reclamantei de sesizare a fost admisă. În virtutea articolului 29, alineatul 4, din Legea nr. 47/1992, care guvernează funcționarea Curții Constituționale, instanța a trimis textul criticat spre analiză.

Ce se schimbă acum?

Regula juridică pusă în discuție stipulează că dacă, în timpul exercițiului funcției de polițist, apare oricare dintre circumstanțele enumerate la articolul 45, alineatul 1, din Statut, se aplică obligatoriu măsura destituirii persoanei vizate. Critica se concentrează asupra naturii mecanice și automate a acestei sancțiuni. Norma impune cea mai severă pedeapsă disponibilă, fără a lăsa loc pentru o analiză individualizată bazată pe gravitatea faptei, măsura vinovăției, istoricul anterior sau efectele generate.

Această abordare pune la îndoială echilibrul dintre dreptul la muncă și necesitatea sancțiunii. De asemenea, ea slăbește garanțiile procedurii disciplinare, deoarece organele competente nu mai au libertate de apreciere individuală. Problema are o relevanță largă, acoperind toate cazurile prevăzute la articolul 45, alineatul 1, unde aceeași pedeapsă unică este impusă. După trimiterea sesizării, procesul în instanță se suspendă, așteptând decizia Curții Constituționale înainte de a se pronunța pe fond.

Sursă: Juridice