De ce românii simt că prețurile cresc, deși inflația scade?
Publicat 15.09.2026 09:18·Actualizat 15.09.2026 09:26
Deși datele oficiale arată o scădere a inflației, percepția populației rămâne negativă, conform unui studiu realizat de IRSOP între 25 și 31 august, pe un eșantion de 500 de persoane interviuate telefonic.
Acest sondaj evidențiază o gap semnificativ între datele macroeconomice și sentimentele cetățenilor, în special privind evoluția prețurilor, valorii leului și perspectivele de viată.
Proporția românilor care se așteaptă ca prețurile să continue să crească în anul următor a scăzut doar ușor, de la 88% la 85%. Această mică reducere nu reflectă o ameliorare a nădejdelor, ci doar o stagnare a pesimismului.
Mai mult, credința că nivelul de trai va fi mai bun peste un an a scăzut semnificativ, de la 13% la 10%. Această descendare sugerează o pierdere de nădejde în capacitatea economiei de a spori bunăstarea populației pe termen scurt.
Situația financiară personală, percepită în comparație cu anul trecut, a devenit mai grijiatoare în august față de iulie.
Doar 9% dintre respondenți au declarat că le merge mai bine financiar, în comparație cu 11% în luna precedentă. În schimb, 66% au spus că le merge mai rău, crescând de la 63% în iulie.
Această tendință negativă se confirma și în anticipațiile pe termen mediu și lung: proporția celor care cred că vor trăi mai bine peste cinci ani a scăzut de la 29% la 24%, în timp ce cei care prezic un viitor mai greu au crescut de la 56% la 58%.
Aceste cifre indică o deteriorare progresivă a nădejdelor în stabilitatea economică pe termen lung.
Deși sondajul nu oferă o explicație cauzală directă pentru această evoluție negativă, IRSOP a identificat o corelație cu schimbări în comportamentul de consum.
Un număr crescut de persoane — 62%, față de 58% în julio — a raportat că cumpără mai puțin pentru consumul curent comparativ cu anul trecut.
În contrast, proporția celor care au spus că cumpără mai mult a rămas neschimbată la 12%. Această reducere a cheltuielilor zilnice, deși nu extremă, sugeră o precautie crescută în fața incertitudinilor economice.
De ce românii cred că leul scade, deși inflația a scăzut?
Pe piața muncii, semnalele sunt mixte, dar indică o stabilitate relativă.
Sentimentul de siguranță privind locul de muncă s-a îmbunătățit: 76% dintre angajați consideră că jobul lor e în siguranță, față de 73% în iulie. În același timp, procentul celor care percep locul de muncă ca fiind în pericol a scăzut de la 27% la 24%.
Totuși, printre cei care simt că ocuparea lor este amenințată, percepția că ar fi dificil să găsească un nou job în localitatea lor a rămas aproape constantă — 82% în august, față de 83% în iulie.
IRSOP interpretează această situație ca parte dintr-un echilibru fragil: deși există o certețe relativă privind păstrarea jobului actual, mobilitatea profesională rămâne limitată, ceea ce contribuie la o piață a muncii „relativ blocată”.
Această blocare, combinată cu așteptările de continuă creștere a prețurilor și reducerea consumului curent, a fost identificată de IRSOP ca una dintre cele trei dezesechilibre persistente în august. Institutul avertizează că această combinație agravează o economie care se află „la limita contracției”, adică aproape de o fază de declin economic semnificativ.
Un alt domeniu de preocupare majoră este percepția privind leul și costul creditului.
Proporția celor care se așteaptă ca leul să se devaloare în următoarele 12 luni a crescut semnificativ, de la 70% în iulie la 78% în august.
În schimb, cei care anticipă o apreciere a monedei naționale au scăzut drastic, de la 12% la doar 7%.
În paralel, așteptările privind dobânzile s-au întărit: 80% dintre respondenți cred că vor fi mai mari peste un an, în comparație cu 76% în luna precedentă.
Acest pesimism monetar este legat direct de planurile economice pe termen lung ale gospodăriilor, care, conform sondajului, sunt afectate de anticiparea unui leu mai slab și a unor dobânzi mai mari — doi factori care cresc costul împrumuturilor și reduc puterea de achiziție.
Totuși, în mijlocul acestui pesimism generalizat, sondajul a înregistrat și câteva mișcări în sens opus, care sugerează o reacție de rezistență sau adaptare. Intenția de a cheltui pentru pregătirea profesională proprie sau a copiilor a crescut de la 43% la 49%. Similar, intenția de a investi în firma proprie a urcat de la 8% la 13%. Aceste tendințe pot fi interpretate ca un efort de a crește valoarea pe piața muncii sau de a genera venituri alternative într-un mediu perceput ca instabil.
În schimb, alte forme de precauție financiară au scăzut. Intenția de a economisi pentru situații neprevăzute a scăzut de la 52% la 47%, iar intenția de a cumpăra un teren a scăzut semnificativ, de la 13% la doar 6%.
Această reducere în economii și investiții imobiliare poate reflecta o scădere în disponibilitatea financiară sau o pierdere de nădejde în investițiile tradiționale ca metodă de protecere a bogatiei.