Cât de aspră a fost reacția?
Germania a respins cu fermitate propunerea irlandeză de reducere a bugetului multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2028-2034. Berlinul, alături de aliații săi, consideră că tăierile sugerate sunt insuficiente.
Planul, prezentat sâmbătă de președinția irlandeză a Consiliului UE, viza o diminuare de aproximativ 8% a bugetului european. Obiectivul era de a satisface cerințele statelor care solicită reduceri de câteva sute de miliarde de euro. Politico a subliniat că inițiativa a fost concepută pentru a echilibra pozițiile, dar efortul s-a soldat cu un eșec inițial.
Cancelarul german Friedrich Merz a respins categoric oferta. Germania, care finanțează aproape un sfert din bugetul UE, a transmis un mesaj clar: suma propusă nu constituie o bază solidă pentru un acord.
Bugetul european trebuie să poată fi susținut de cei care acoperă cea mai mare parte a costurilor. Declarația a fost făcută sâmbătă, în plină dezbatere tensionată privind viitorul finanțelor comunitare.
Cine se opune tăierilor?
Berlinul conduce un grup de șase state „frugale” – Suedia, Danemarca, Țările de Jos, Finlanda și Austria – care, împreună, contribuie cu 40% la bugetul Uniunii. Aceste țări au exprimat nemulțumirea față de reducerea de 159 miliarde de euro propusă de Irlanda, considerând-o insuficientă pentru austeritatea dorită. Ca punct de plecare, Comisia Europeană pusese pe masă un buget de aproape 2.000 de miliarde de euro pentru perioada menționată.
Negocierile au creat două tabere distincte.
Pe de o parte, Germania și partenerii săi cer tăieri majore ale cheltuielilor. Pe de altă parte, numeroase țări din sudul și estul Europei se opun reducerii fondurilor destinate agriculturii și dezvoltării regionale. Acestea formează grupul „Prietenii Coeziunii”, compus din 17 state, inclusiv România.
Aproape jumătate din bugetul UE este alocat agriculturii și politicii de coeziune, iar orice reducere în aceste domenii este extrem de sensibilă politic.
Cât timp mai au liderii?
Pentru a obține sprijinul acestor țări, Irlanda a propus să păstreze nivelurile inițiale ale fondurilor pentru agricultură și dezvoltare regională.
Reducerile ar fi mutate către alte sectoare, precum competitivitatea, apărarea și ajutorul pentru dezvoltare. Astfel, propunerea irlandeză încearcă să echilibreze cerințele celor care doresc austeritate cu nevoia de a menține finanțarea programelor esențiale pentru coeziunea și securitatea europeană.
În următoarele zile, liderii europeni vor discuta această temă la summitul organizat joi și vineri, încercând să depășească diferențele de opinie.
Guvernele statelor membre se străduiesc să ajungă la un acord final înainte de sfârșitul anului. Scopul este de a evita ca alegerile din Franța, Italia și Polonia, programate în 2027, să blocheze negocierile. Ministrul olandez al Finanțelor, Eelco Heinen, a avertizat că, în ritmul actual, nu se va încheia niciun acord până la încheierea anului.