Justifici veniturile prin economii în numerar?
ANAF a transformat verificările averilor persoanelor fizice într-o prioritate operațională majoră.
În ultimii ani, instituția fiscală a beneficiat de un arsenal dinamic de instrumente analitice și de fluxuri ample de date, facilitati prin colaborarea transfrontalieră cu partenerii internaționali.
Această sinergie informațională permite autorităților să detecteze cu o acuitate crescută discrepanțele dintre declarațiile de venit și realitatea patrimonială a contribuabililor.
Conform statisticilor recente, campania de audit derulată în intervalul iulie 2025 – mai 2026 a condus la finalizarea a 1.102 acțiuni de control, una dintre cele mai intensive ofensive fiscale din istoria recentă a instituției. Impactul financiar al acestor verificări este considerabil: s-au stabilit datorii fiscale noi în valoare totală de peste 540 de milioane de lei, iar pentru asigurarea recuperării sumelor, s-au impus măsuri asiguratorii, inclusiv sechestre și popriri, cu o valoare cumulată de aproximativ 124 de milioane de lei.
Structura specializată responsabilă cu aceste demersuri este Direcția Generală Control Venituri Persoane Fizice (DGCVPF). Aceeași entitate abordează două tipuri de investigații: verificările documentare, axate pe analiza unor situații fiscale izolate, și controlul integral al situației fiscale personale, o procedură complexă care evaluează coerența dintre veniturile raportate și activele deținute.
Cine se ocupă de aceste verificări?
În perimetrul de interes al DGCVPF se înscrie și categoria persoanelor fizice cu avere mare (PFAM), definită prin o estimare a averii care depășește echivalentul a 25 de milioane de euro pentru rezidenții români.
Pentru administrarea fiscală eficientă a acestui grup, ANAF menține o listă actualizată periodic, care poate extinde cercul de analiză și asupra soților, rudelor și afinilor până la gradul al doilea.
Analiza detaliată a neregulilor relevă că principala problemă identificată vizează fondurile a căror origine nu a putut fi demonstrată. Inspectorii au sesizat frecvent depuneri de numerar în conturi bancare individuale sau în societățile la care contribuabilii sunt acționari, precum și achiziții de bunuri mobile sau imobile efectuate în bani.
Alte scenarii comune includ împrumuturile acordate către firmele proprii sau majorările de capital social nefondate. Un alt aspect critic a fost invocarea unor fonduri provenite din străinătate, care au rămas neconfirmate după schimbarea de date cu autoritățile fiscale externe.
Un model repetitiv constă în justificarea veniturilor prin economii pstrate în numerar, câștiguri din afara granițelor sau sume primite de la terți.
Ce alte scenarii includ împrumuturile?
În multe cazuri, aceste explicații au rămas teoretice, lipsind documentele probante care să ateste existența și originea banilor în perioada supusă controlului. ANAF a semnalat, de asemenea, o lipsă de trasabilitate a fondurilor declarate. Pe lângă acestea, auditorii au descoperit venituri neînscrise în declarații, rezultate din închirierea bunurilor, activități independente, tranzacții cu valori mobiliere sau surse externe.
Din punct de vedere geografic și cantitativ, cele mai mari creanțe fiscale generate în perioada menționată s-au înregistrat în județul Prahova, cu o sumă de 23,1 milioane de lei, urmat de două acțiuni distincte în București, care au produs obligații de 22,5 milioane și, respectiv, 21,6 milioane de lei. Doar în luna mai 2026, emiterea a 56 de decizii de impunere a generat o sarcină fiscală suplimentară de 54,6 milioane de lei.
Pentru contribuabili, concluziile sunt clare: o proporție semnificativă din ajustările fiscale provine din venituri nedeclarate. Practica indică o diversificare a obligațiilor de declarare și plată în funcție de natura veniturilor.
Pentru anumite categorii de venituri realizate intern, impozitul se reține la sursă, eliminând adesea necesitatea unei declarații separate. În schimb, pentru alte tipuri de venituri, responsabilitatea declarativă aparține direct persoanei fizice.
Un punct crucial rămâne tratarea veniturilor din străinătate; deși anterior considerate mai greu de urmărit, vizibilitatea lor în fața autorităților române este în creștere rapidă, subliniind necesitatea unei transparențe totale.