Cine dă verde supravegherii: procurorul sau judecătorul?
Serviciul de Protecție și Pază (SPP) are puterea legală de a colecta date, de a acționa discret și de a monitoriza persoane considerate o amenințare pentru șeful statului sau pentru alți oficiali de rang înalt. Totuși, când e vorba de interceptarea conversațiilor sau de alte forme de supraveghere electronică, inițiativa nu vine direct de la SPP. Ea pornește de la un procuror, iar aprobarea finală aparține unui judecător. Această procedură a fost detaliată în documentele transmise de Parchetul General și de Înalta Curte de Casație și Justiție către redacția NewsCenter. ro.
Deși există un cadru procedural clar, nicio dintre cele trei entități implicate – SPP, Parchetul General și instanța supremă – nu a furnizat până acum informații concrete. Nu știm câte mandate au fost emise în ultimii ani pentru persoanele supuse monitorizării în contextul atribuțiilor SPP. Lipsesc și date despre durata exactă a acestor operațiuni sau despre numărul total de subiecți urmăriți prin mijloace tehnice.
Aceste clarificări vin în completarea unor revelații anterioare publicate de NewsCenter. ro, care arătau că misiunile desfășurate de agenți SPP sub identitate falsă pot dura peste patru ani.
La acea vreme, conducerea serviciului, asigurată de generalul Lucian Pahonțu, refuzase, de asemenea, să divulge cifra exactă a operațiunilor, mărimea echipei implicate sau standardele utilizate pentru prelungirea misiunilor de lungă durată.
Într-o nouă rundă de întrebări, redacția a solicitat SPP detalii specifice referitoare la supravegherea tehnică și la volumul mandatelor solicitate în legătură cu misiunile sale.
Documentul oficial, semnat sub numărul 51 la data de 31 august 2026, citează direct articolul 31, alineatul (1) din Legea nr. 191/1998, privind organizarea și funcționarea SPP, cu toate modificările ulterioare.
Textul legal specifică că „activitatea operativă a Serviciului de Protecție și Pază constituie secret de stat”.
Pentru a-și întări poziția, SPP a mai invocat și articolul 12, alineatul 1, litera a, din Legea nr. 544/2001.
Cine decide cine este supravegheat de SPP?
Această dispoziție permite excepția de la obligația de comunicare a informațiilor care sunt clasificate în domeniul apărării naționale, al siguranței și al ordinii publice.
Prin urmare, Compartimentul Informare și Relații Publice al SPP a transmis că, în baza prevederilor legale menționate, cererea nu poate fi onorată integral, deoarece datele solicitate sunt exceptate de la publicare.
Articolul a fost redactat de Marian Pavalasc, un jurnalist cu experiență încă din 2002, când a debutat în presa locală din Galați. Trecerea la presa centrală a avut loc în 2011, iar în prezent activează ca reporter freelance, specializându-se atât pe știri de actualitate, cât și pe investigații.
Este, de asemenea, coordonatorul proiectului Clever News Center, o agenție dedicată conținutului jurnalistic.
În secțiunea de comentarii, cititorii pot lăsa mesaje, completând câmpurile pentru nume, adresă de e-mail și site web, având opțiunea de a salva aceste date în browser pentru viitoarele vizite. Există și opțiuni de distribuire a articolului prin Telegram sau de imprimare.
Pe aceeași pagină, se menționează și alte știri recente, cum ar fi amânarea judecării apelului în Dosarul 10 august de Curtea Militară de Apel București, unde un avocat a afirmat că prescripția nu mai poate fi evitată, sau eliberarea lui Călin Georgescu sub control judiciar.
De asemenea, se raportează că Bogdan Pîntea, fostul șef al Protecției Copilului Ilfov, a fost achitat de Înalta Curte, după ce fusese condamnat definitiv pentru transmiterea ilegală a unor informații unei familii, iar ediția a doua a Festivalului APOL a adunat peste 4.000 de participanți.