Cât de pregătit este spațiul Schengen pentru provocările viitoare?
Comisia Europeană a publicat luni cel de-al cincilea raport privind starea spațiului Schengen.
Concluziile arată că zona de liberă circulație rămâne rezilientă și pregătită să facă față provocărilor viitoare, datorită eforturilor comune realizate atât la nivelul Uniunii Europene, cât și la nivel național, conform unui comunicat al Executivului comunitar.
Raportul din 2026 subliniază realizările importante obținute în ultimul an.
Printre acestea se numără o protecție mai bună a frontierelor externe și o scădere cu 26% a trecerilor ilegale ale frontierei în 2025, comparativ cu 2024.
De asemenea, eforturile comune au dus la o rată de returnare de 28% în 2025 pentru persoanele fără drept de ședere în UE, cea mai mare din ultimul deceniu.
O etapă esențială pentru protecția frontierelor externe a fost lansarea integrală a Sistemului de intrare/ieșire (EES) în aprilie 2026.
Aceasta a contribuit la crearea unui spațiu Schengen mai puternic și mai digitalizat.
În primele șase luni de funcționare, statele membre au înregistrat peste 66 de milioane de intrări și ieșiri, refuzând intrarea a 32.000 de persoane fără drept de acces în UE.
Va fi necesară o revizuire a Codului Schengen?
În ianuarie 2026, Comisia a adoptat prima strategie a UE în materie de vize. Totuși, raportul subliniază că persistă provocări ce necesită acțiuni coordonate la nivelul Uniunii Europene și din partea statelor Schengen. Acest aspect devine crucial în contextul geopolitic actual, care impune o responsabilitate colectivă sporită pentru a asigura că spațiul Schengen rămâne sigur, unit și rezilient.
Prioritățile pentru cel de-al cincilea ciclu Schengen (2026-2027) se vor concentra pe consolidarea realizărilor, abordarea lacunelor existente și îmbunătățirea pregătirii pentru a face față provocărilor actuale și viitoare.
Sprijinirea dimensiunii externe a spațiului Schengen va include o viitoare propunere de revizuire a Codului de vize, care va aborda aspectele de securitate ale politicii UE în domeniul vizelor. De asemenea, se va pune accent pe dezvoltarea parteneriatelor cu țări-cheie pentru a atrage talente în domeniul inovației și pentru a spori competitivitatea UE la nivel global.
O frontieră externă integrată pentru un spațiu Schengen sigur va presupune promovarea digitalizării procedurilor, continuând implementarea noului sistem de intrare/ieșire și lansarea ETIAS, noua autorizație de călătorie pentru cei exonerați de obligația de a deține viză.
Acest demers va fi susținut prin aplicarea eficientă a Regulamentului privind procedura de screening și prin întărirea planificării pentru situații neprevăzute în cadrul Pactului privind migrația și azilul.
Un sistem eficace de returnare este esențial. Statele Schengen ar trebui să își consolideze capacitățile și instrumentele operaționale pentru sprijinirea returnărilor, beneficiind de asistența Frontex.
Implementarea eficientă a noii proceduri de returnare la frontieră, o caracteristică esențială a Pactului privind migrația și azilul, va întări și mai mult sistemul de returnare al UE. Comisia va prezenta, în 2026, o propunere legislativă pentru digitalizarea returnărilor, având ca scop dezvoltarea unor sisteme digitale de gestionare a cazurilor în acest domeniu. Aceasta va contribui la reducerea volumului de muncă administrativă a autorităților naționale, simplificând și automatizând procesele.
Consolidarea cadrului operațional pentru cooperarea în materie de securitate internă va fi realizată printr-un dialog structurat continuu, facilitat de coordonatorul Schengen, cu toate statele membre implicate sau afectate de controalele la frontierele interne, în vederea eliminării treptate a acestora.
În final, se va întări guvernanța Schengen prin finanțare strategică în cadrul următorului buget pe termen lung (CFM) și prin discuții mai sistematice specifice fiecărei țări.